Stocurile de focoase nucleare s-au redus la 13.400 de unităţi la nivel mondial la începutul acestui an, însă cele nouă puteri nucleare au continuat să-şi modernizeze arsenalele, constată cel mai recent raport al Institutului de cercetări în domeniul păcii (SIPRI, cu sediul la Stockholm), dat publicităţii luni şi citat de dpa.

Numărul total de focoase nucleare - active, aflate în depozite sau pregătite să fie dezafectate - a scăzut cu circa 465 comparativ cu începutul anului 2019, conform raportului SIPRI, o reducere atribuită în principal dezafectării de arme nucleare deţinute de către Rusia şi SUA.

Cele două principale puteri nucleare au în posesie în jur de 90% din arsenalul nuclear total de pe planetă.

SIPRI estimează că SUA deţin 5.800 de focoase, iar Rusia - 6.275.

Marea Britanie, Franţa, China, India, Pakistan, Israel şi Coreea de Nord sunt celelalte state recunoscute că posedă arma nucleară.

Potrivit raportului SIPRI, Marea Britanie deţine în jur de 215 focoase, Franţa - 290, China - 320, India - 150, Pakistan - 160, iar Israel - 90. Arsenalul nord-coreean este estimat la 30-40 de focoase nucleare, însă acestea nu au fost incluse în bilanţul global realizat de SIPRI.

Tot potrivit institutului din Stockholm, în jur de 1.800 de focoase nucleare sunt menţinute într-un stadiu înalt de pregătire operaţională.

În acest timp, statele nucleare s-au implicat în modernizarea arsenalelor lor sau în dezvoltarea de noi sisteme. Acestea includ sisteme de rachete şi lansatoare, precum şi facilităţi de producere de arme nucleare.

'Toate cele nouă state care deţin arma nucleară par să-şi păstreze arsenalele pe un viitor nedefinit', a declarat Shannon Kile, cercetător în cadrul SIPRI, pentru DPA.

Aceasta sugerează că armele nucleare continuă să fie considerate un element de descurajare, dar există şi semnale că li se acordă roluri 'noi sau extinse' în planurile militare, mai ales de către SUA şi Rusia, afirmă Kile, ceea ce reprezintă 'o inversare semnificativă a tendinţei de după Războiul Rece spre marginalizarea graduală a armelor nucleare', şi, în opinia sa, 'probabil cea mai îngrijorătoare evoluţie'.

Raportul SIPRI se bazează pe surse deschise, iar deficitul general de transparenţă al statelor nucleare a constituit o provocare pentru cercetători, arată aceştia.

SUA, Marea Britanie şi Franţa oferă unele informaţii, în timp ce Rusia şi SUA pun în comun informaţii în baza tratatului bilateral din 2010 de reducere a arsenalelor nucleare, cunoscut ca Noul START.

'(Noul) tratat (START) este o măsură importantă de transparenţă', a afirmat Shannon Kile, menţionând că acesta le-a oferit Rusiei şi Statelor Unite oportunităţi să efectueze inspecţii în teren, de pildă.

Reprezentanţi ai SUA şi ai Rusiei urmau să se întâlnească mai târziu în cursul lunii, la Viena, pentru a discuta despre Noul Tratat START ce expiră în februarie 2021.

Potrivit lui Shannon Kile, Washingtonul este interesat să implice China în viitoare discuţii privind dezarmarea nucleară, în contextul îngrijorările create de creşterea arsenalului nuclear al Beijingului şi de dezvoltarea forţelor nucleare terestre, marine şi aeriene.

China nu a renunţat în mod public la poziţia sa de a nu fi prima care recurge la arma nucleară, a mai arătat Kile.

În ce priveşte India şi Pakistanul, acestea emit comunicate despre unele din testele lor cu rachete, dar oferă puţine informaţii legate de mărimea arsenalelor lor, relevă SIPRI.

Conform aceluiaşi raport, Coreea de Nord nu pune la dispoziţie informaţii despre capacităţile sale arme nucleare, dar a recunoscut deţinerea de arme nucleare şi efectuarea de teste, în vreme ce Israelul nu comentează cu privire la arsenalul său nuclear. AGERPRES/(AS - autor: Irina Cristea, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)