Reprezentanţii Partidului Democrat din Congresul SUA au anunţat luni un proiect legislativ pentru o reformă amplă a poliţiei, în timp ce lumea se aduna la priveghiul lui George Floyd, bărbatul de culoare ucis de poliţiştii din Minneapolis, transmite dpa.

Floyd, în vârstă de 46 de ani, a murit în 25 mai, în timp ce era imobilizat de un agent de poliţie. Incidentul a declanşat proteste împotriva rasismului şi a brutalităţii forţelor de ordine în multe oraşe din Statele Unite şi din lume.

Proiectul de lege prezentat de democraţi atât în Camera Reprezentanţilor, cât şi în Senat urmăreşte să reducă violenţa poliţiei, să extindă instruirea agenţilor şi să amelioreze supravegherea şi responsabilitatea poliţiştilor la nivel naţional. Aşa-numita Justice in Policing Act (legea justiţiei în activitatea de poliţie) ar interzice strangularea în scopul imobilizării şi unele mandate de percheziţie fără preaviz, ar impune utilizarea pe scară mai largă ca camerelor video aflate asupra agenţilor şi ar înfiinţa o bază de date pentru urmărirea abaterilor disciplinare ale poliţiştilor. De asemenea, s-ar modifica "imunitatea calificată" de care beneficiază poliţiştii împotriva răspunderii personale pentru acţiunile în exerciţiul funcţiunii, ceea ce ar facilita urmărirea în justiţie a abuzurilor.

"Lumea asistă la naşterea unei noi mişcări în ţara noastră", a spus Karen Bass, membră democrată a Camerei Reprezentanţilor. "O profesie care dă puterea de a ucide trebuie să fie o profesie pentru care este nevoie de agenţi foarte bine instruiţi, care răspund în faţa publicului", a susţinut ea.

Înainte de conferinţa de presă, parlamentarii iniţiatori ai proiectului de lege au îngenunchiat în faţa Capitoliului SUA şi au ţinut un moment de reculegere cu durata de 8 minute şi 46 de secunde, timpul cât un ofiţer de poliţie şi-a ţinut genunchiul pe gâtul lui Floyd.

Nu este clar dacă proiectul va fi susţinut de republicani, ale căror voturi sunt necesare pentru adoptarea de către Senat.

Legislaţia propusă nu răspunde cererilor multor activişti de a "tăia fondurile poliţiei". Preşedintele Donald Trump a condamnat această solicitare la o întâlnire la Casa Albă cu oficiali din forţele de ordine. "Nu se vor tăia fonduri, nu se va desfiinţa poliţia şi nu va exista nicio dezmembrare a poliţiei", a spus el.

Congresmanul republican Kevin McCarthy a urmat exemplul preşedintelui, scriind un mesaj pe Twitter: "Democraţii vor să vă taie fondurile, dar republicanii nu vă vor întoarce spatele niciodată".

Agenţia dpa apreciază că schimbările reale se vor produce la nivel local şi al statelor. Consiliul municipal din Minneapolis, statul Minnesota, a anunţat la sfârşitul săptămânii trecute unul din primele planuri de reformă prin desfiinţarea departamentului de poliţie şi crearea unui nou sistem de siguranţă publică. Oficialii din New York au în vedere posibilitatea de a redirecţiona fondurile poliţiei către iniţiative pentru tineret, iar comisarul poliţiei metropolei, Dermot Shea, a declarat luni că sprijină "absolut" această propunere. "Putem găsi în acest oraş bani pentru finanţarea programelor pentru tineret", a spus el.

Înainte de funeraliile lui George Floyd, care vor avea loc marţi, se aşteaptă ca mii de oameni să participe la o ceremonie publică în memoria sa, la biserica din Houston unde este depus trupul neînsufleţit. O transmisiune video în direct arată un flux neîntrerupt de persoane care trec pe la sicriul aurit. Unii poartă tricouri cu portretul răposatului şi cu unele din ultimele sale cuvinte: "I can't breathe" (Nu pot respira).

Pentru agentul de poliţie Derek Chauvin, care l-a imobilizat pe Floyd şi a fost acuzat de crimă, o instanţă a stabilit o cauţiune de 1,25 milioane de dolari, sau un milion de dolar cu anumite condiţii. Fostul poliţist a accepta să nu contacteze familia victimei, să nu se angajeze în funcţii de securitate sau aplicare a legii, să nu părăsească statul Minnesota şi să predea armele de foc. Pentru ceilalţi trei poliţişti implicaţi în dosar, care sunt acuzaţi de complicitate, cauţiunea este de un milion de dolari. Chauvin a apărut pentru prima oară în faţa judecătorului luni, iar următorul termen în procesul său a fost stabilit pe 29 iunie.

Protestele după moartea lui Floyd s-au extins peste tot în Statele Unite, iar manifestaţiile din weekend în marile oraşe americane au fost de o amploare fără precedent, observă dpa. Cazurile de tactici brutale ale poliţiei împotriva demonstranţilor au dat un impuls cererilor de reformă. După ce unele proteste anterioare au degenerat în violenţe şi jafuri, la sfârşitul săptămânii trecute aproape toate manifestaţiile au fost paşnice.

Fostul vicepreşedinte Joe Biden, adversarul democrat al lui Trump la alegerile prezidenţiale de anul acesta, s-a întâlnit la Houston cu familia lui Floyd, a anunţat avocatul acesteia, Benjamin Crump. El a afirmat pe Twitter că, timp de peste o oră, politicianul "a ascultat, le-a auzit durerea şi le-a împărtăşit necazul", iar compasiunea a însemnat "enorm" pentru familia îndoliată. AGERPRES/(AS - autor: Marius Hosu, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Ada Vîlceanu)