Câteva sute de protestatari libanezi s-au adunat sâmbătă în centrul Beirutului pentru a-şi manifesta nemulţumirea faţă de neputinţa guvernului de a pune capăt prăbuşirii economice a ţării şi au avut loc confruntări cu susţinătorii mişcării şiite Hezbollah, informează AFP.

Protestele din Piaţa Martirilor au fost însoţite de ciocniri între manifestanţi şi poliţie, care a folosit gaze lacrimogene.

În urma acestor confruntări au fost rănite 48 de persoane, dintre care 37 au primit îngrijiri la faţa locului, potrivit informaţiilor furnizate de Crucea Roşie libaneză.

Manifestaţia de sâmbătă este prima după relaxarea restricţiilor impuse de autorităţile libaneze la mijlocul lunii martie pentru a stopa răspândirea epidemiei noului coronavirus. Libanul a cunoscut în octombrie o perioadă de revolte fără precedent împotriva politicienilor acuzaţi de corupţie şi incompetenţă. În anumite zile ale revoltei declanşate pe 17 octombrie 2019, pe străzi s-au adunat sute de mii de libanezi, care şi-au strigat nemulţumirile.

La manifestaţii participă grupuri eterogene din rândul populaţiei, cu o serie de nemulţumiri de natură economică şi socială, unii solicitând organizarea de alegeri legislative anticipate.

În seara zilei de sâmbătă, potrivit unei surse de securitate, s-au tras focuri în capitală între locuitorii unui cartier sunnit, bastion al fostului prim-ministru Saad Hariri, şi cei dintr-un cartier şiit vecin, bastion al partidului Amal. Armata a intervenit şi a restabilit calmul, a informat agenţia de stat ANI, care a precizat că s-au înregistrat doi răniţi.

Mai multe autorităţi religioase, dar şi Saad Hariri şi Hezbollah, au denunţat proferarea de insulte la adresa Aişei, soţia profetului Mohamed, care au determinat declanşarea tensiunilor.
Insultele au stârnit furie la Tripoli, în nordul Libanului, unde protestatarii au aruncat cu pietre în forţele de ordine care au răspuns cu gaze lacrimogene şi gloanţe de cauciuc, potrivit unui corespondent AFP. Premierul Hassan Diab a denunţat insultele pe Twitter şi a cerut libanezilor să dea dovadă de înţelepciune.

Chestiunea armelor deţinute de mişcarea şiită Hezbollah constitue unul din principalele cauze ale disputelor de pe scena politică din Liban. Hezbollah-ul este singura facţiune care nu a renunţat la arsenalul său militar la sfârşitul războiului civil (1975-1990).

Începând cu anul trecut, ţara a intrat într-o fază de colaps economic însoţit de o depreciere puternică a lirei libaneze şi de o explozie a inflaţiei. Şomajul afectează peste 35% din populaţia activă, în timp ce peste 45% din populaţie trăieşte sub pragul sărăciei, potrivit ministerului finanţelor. Sub presiunea străzii, la începutul anului s-a format un nou guvern, dar nu sunt vizibile rezultate. Autorităţile au adoptat un plan de redresare economică la sfârşitul lunii aprilie şi au început negocierile cu FMI pentru acordarea de asistenţă financiară. AGERPRES/(AS - autor: Raluca Anghel, editor online: Andreea Preda)