Preşedintele american Donald Trump a acuzat mişcarea Antifa că ar fi generat violenţele în SUA după moartea afro-americanului George Floyd, în timpul reţinerii de către poliţie, promiţând că militanţii "radicali" de extremă-stângă vor fi plasaţi pe lista entităţilor teroriste, precum grupările Statul Islamic şi Al Qaida, scrie într-un amplu comentariu AFP.

Dar această intenţie ar putea rămâne nerealizată atât timp cât această reţea informală este departe de a avea o structură şi pentru că nu există lege antiteroristă pentru grupusculele americane, relevă agenţia de presă franceză, în materialul difuzat luni seara.

Termenul "Antifa", provenit din prescurtarea denumirii Acţiunea antifascistă, vine de la grupări socialiste italiene, iar apoi germane care au încercat să reziste ascensiunii lui Benito Mussolini şi Adolf Hitler în anii 1920 şi 1930.

În SUA, militanţii fac campanie pe teme de justiţie socială, cum ar fi drepturile minorităţilor.

"Credem în aceasta şi luptăm pentru o lume fără fascism, rasism, sexism, homo/transfobie, antisemitism, islamofobie şi ură", a explicat luni grupul Antifa din New York pe contul său Twitter.

Dar principalul lor obiectiv este lupta împotriva mişcărilor neonaziste, grupărilor naţionaliste şi ale adepţilor supremaţiei albilor. Unul dintre cele mai vechi grupuri, Rose City Antifa din Portland, s-a făcut remarcat după ce a reuşit anularea în 2007 a unui festival de muzică neonazist.

Tactica lor cuprinde în special organizarea de contramanifestaţii. Dar de la alegerea lui Donald Trump în 2016, după o campanie feroce antiimigraţie care a deschis calea discursului extremei drepte radicale, militanţii Antifa au trecut la confruntări directe, uneori, violente.

În ianuarie 2017, cu ocazia ceremoniei de învestitură a preşedintelui republican, militanţi Antifa îmbrăcaţi în negru şi mascaţi au manifestat violent la Washington, spărgând vitrine. Apoi, ei au participat la ciocniri care au afectat o adunare a organizaţiilor de extremă dreapta din Charlottesville (Virginia) în cursul căreia o militantă antirasistă a fost ucisă.

Cele două tabere se confruntă cu regularitate în special la Portland, New York şi Berkeley, fieful studenţilor de stânga în California.

Dar Antifa nu este o organizaţie naţională şi funcţionează mai ales în "colective" locale, potrivit Centrului de cercetare al Congresului american.

Acesta o descrie ca fiind o mişcare "descentralizată, compusă din indivizi şi grupuri independente şi radicale". Majoritatea militanţilor sunt non-violenţi, dar unii dintre ei "sunt gata să comită crime pentru a-şi promova ideile".

În afară de Trump şi de consilierii săi apropiaţi, niciun oficial politic american nu le-a atribuit vreo responsabilitate militanţilor Antifa pentru violenţele în curs din SUA.

"Mai multe grupări teroriste naţionale de extrema stângă şi de extremă dreaptă plănuiesc şi comit acte de violenţă şi jafuri", a declarat duminică republicanul Marco Rubio, preşedintele Comisiei senatoriale pentru comunitatea de informaţii.

În Minnesota, zguduită de o săptămână de violenţe zilnice, oficialii apreciază că tulburările sunt provocate în acelaşi timp de grupuri de extremă dreaptă, anarhişti şi bande locale.

Potrivit lui Mark Bray, istoric la Universitatea Dartmouth, este sigur că militanţi antifascişti au participat la violenţe, dar este imposibil de ştiut câţi, întrucât celulele lor sunt mici şi ele acţionează în deplină independenţă.

În Washington Post, autorul cărţii "Antifa: manualul antifascist" susţine că "nu există destui anarhişti şi militanţi Antifa pentru a provoca atâtea pagube".

Ministrul justiţiei William Barr a însărcinat FBI să-i identifice pe organizatorii dezordinilor care fac parte - potrivit lui - "din terorismul intern". Dar legea antiteroristă nu vizează decât grupările străine (Statul Islamic, Al Qaida, Hezbollahul libanez, Gardienii Revoluţiei din Iran).

Chiar dacă presiunea s-a accentuat în ultimii ani pentru a integra grupările americane după atacurile împotriva comunităţilor afro-americane şi evreieşti, unii jurişti sunt îngrijoraţi de riscul pentru democraţie în cazul în care un conducător ar fi tentat să-şi plaseze acolo adversarii politici.

Audiat de Congres în februarie, directorul FBI, Christopher Wray, a indicat că anchetele asupra grupusculelor de extremă dreaptă ar putea fi conduse de unitatea sa antiteroristă, ca şi cele privindu-i pe simpatizanţii Statului Islamic.

Militanţi extremişti au fost condamnaţi în ultimii ani pentru ameninţări sau posesie de explozibili.

Potrivit lui William Barr, militanţii Antifa ar putea fi urmăriţi de guvernul federal american pentru că au traversat frontierele între state cu scopul de a participa la violenţe.

Justiţia ar putea de asemenea să se bazeze pe eventuale legături ale mişcării Antifa cu organizaţii străine. AGERPRES/(AS-autor:Lilia Traci, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Adrian Dãdârlat)