Un fost ministru maltez i-a achitat 350.000 de euro unui ucigaş plătit acuzat de asasinarea fostei jurnaliste Daphne Caruana Galizia, a recunoscut luni, în faţa instanţei, intermediarul din acest dosar care a provocat valuri de emoţie în întreaga Europă, informează dpa.

Melvin Theuma a declarat în faţa tribunalului maltez care judecă acest caz că ucigaşul plătit a primit banii de a la un bărbat în numele lui Chris Cardona, care până în luna ianuarie a deţinut funcţia de ministru al economiei.

Theuma a susţinut că banii daţi de Cardona au ''depăşit'' tariful perceput de ucigaş, pentru acest asasinat, de la omul de afaceri Yorgen Fenech, care este acuzat de complicitate la crimă.

Daphne Caruana Galizia a fost ucisă la 16 octombrie 2017 cu ajutorul unei încărcături explozive plasate sub automobilul său în apropierea casei unde locuia, în satul maltez Bidnija. Ea a fost dată în judecată de Cardona după ce a scris că acesta vizitase un bordel în timp ce se afla în Germania cu afaceri.

Trei bărbaţi au fost acuzaţi de comiterea asasinatului, iar Yorgen Fenech de a fi pus la cale această crimă. Toţi au pledat nevinovat. Melvin Theuma a fost graţiat în schimbul depunerii mărturiei.

Publicaţia 'The Times of Malta' a relatat că Chris Cardona a respins declaraţiile făcute de Theuma în faţa judecătorilor, susţinând că este vorba de ''aberaţii bazate pe minciuni care nu au niciun sens''. Cardona a demisionat din parlament, dar este unul dintre adjuncţii liderului Partidului Laburist, formaţiune aflată la guvernare în Malta.

Pe blogul său, intitulat Running Commentary, Daphne Caruana Galizia a acuzat constant politicieni şi alţi oficiali maltezi de fapte de corupţie, fiind dată în judecată de câteva ori. Însuşi fostul premier maltez Joseph Muscat a devenit ţinta criticilor după ce jurnalista scrisese că o firmă al cărei nume a apărut în scandalul Panama Papers, Egrant Inc., era deţinută de Michelle Muscat, soţia fostului premier. Aceasta ar fi primit bani de la una dintre fiicele preşedintelui azer Ilham Aliev, prin intermediul unei companii înfiinţate de Mossack Fonseca, firma de avocatură aflată în centrul scandalului Panama Papers.

O anchetă realizată de către circa o sută de publicaţii din întreaga lume în legătură cu 11,5 milioane de documente a dus la dezvăluirea, în aprilie 2016, a unor conturi în paradisuri fiscale aparţinând unui număr de 140 de responsabili politici sau personalităţi.

Documentele, regrupate sub denumirea de Panama Papers, au provenit de la casa de avocatură Mossack Fonseca, cu sediul în Panama. Ele atestă că mai mult de 214.000 de entităţi offshore au fost implicate în operaţiuni financiare în peste 200 de ţări şi teritorii din întreaga lume. AGERPRES/(AS - autor: Tudor Martalogu, editor online: Simona Aruştei)