Guvernul suedez şi-a reafirmat marţi susţinerea faţă de strategia sa mai blândă de combatere a pandemiei COVID-19, deşi înregistrează o mortalitate mult peste cea a vecinilor săi nordici şi în ultimele zile s-au intensificat criticile faţă de această abordare, relatează marţi agenţia EFE.

''Aceasta este o viziune pe termen lung. A spune că totul continuă în Suedia ca şi când nimic nu s-ar întâmpla este un mit, nu am avut izolare, dar am avut în schimb multe restricţii'', a argumentat la o conferinţă de presă ministrul suedez de externe Ann Linde.

Nici celelalte ţări nordice nu şi-au izolat populaţia, dar au închis timp de o lună mare parte din viaţa publică, în timp ce Suedia a optat pentru recomandări menite să protejeze grupurile de risc şi a făcut apel la responsabilitatea individuală, introducând unele restricţii progresiv. Au fost astfel închise universităţile, s-au interzis adunările cu mai mult de 50 de persoane şi au fost sistate, destul de tardiv însă, vizitele în căminele de bătrâni.

''În fond, avem aceeaşi strategie ca ceilalţi: încercăm să diminuăm contagierea şi numărul morţilor, să nu fie saturat sistemul de sănătate şi să minimizăm efectele asupra economiei şi locurilor de muncă'', a mai spus şefa diplomaţiei suedeze, care a vorbit despre ''un maraton şi nu un sprint'' împotriva virusului.

Suedia are o rată a mortalităţii provocate de COVID-19 de 39,26 la 100.000 de locuitori, de patru ori mai mare decât Danemarca şi de opt, respectiv nouă ori mai mare decât Finlanda şi Norvegia. Dar ''nu este o idee bună să comparăm ţări diferite'', a susţinut Ann Linde, invocând faptul că ar putea fi vorba despre faze diferite ale epidemiei şi despre modalitatea de contabilizare a victimelor, spre deosebire de alte ţări Suedia înregistrând şi decesele din căminele de bătrâni, unde au survenit circa 70% din cele peste 4.000 de decese consemnate la nivelul întregii ţări.

Potrivit unei investigaţii efectuate de televiziunea publică SVT, mai mult de jumătate dintre reclamaţiile trimise în martie şi aprilie de aceste centre către Serviciul de Inspecţie al Sănătăţii fac referire la insuficienţa echipamentelor de protecţie pentru personalul acestora.

Deficienţa aprovizionării cu astfel de materiale pare să fie însă o problemă extinsă a sistemului sanitar suedez, marţi aflându-se că peste 300 de angajaţi ai Spitalului Universitar din Uppsala au fost testaţi pozitiv pentru noul coronavirus.

O altă anchetă, efectuată în rândul responsabililor căminelor de bătrâni din regiunile Stockholm şi Sormland, semnalează personalul asimptomatic drept principala cauză a pătrunderii coronavirusului în aceste centre, existând şi cazuri în care au venit la serviciu angajaţi ai acestor centre ce prezentau simptome de COVID-19. Interdicţia tardivă a vizitelor, decisă abia pe 1 aprilie, este de asemenea o cauză a pătrunderii virusului în căminele de bătrâni.

Criticile la adresa guvernului şi Agenţiei de Sănătate Publică s-au intensificat în ultimele săptămâni, după ce la sfârşitul lunii aprilie un grup de circa 20 de cercetători au publicat în 'Dagens Nyheter', principalul cotidian suedez, un articol în care cer schimbarea strategiei. ''Aceasta este principala slăbiciune a strategiei suedeze: ne-am transformat într-un fenomen mondial, ţara despre care vorbesc toţi. Să dăm înapoi şi să ne reconsiderăm decizia ar putea să pară o recunoaştere a greşelilor noastre în faţa lumii întregi'', se menţiona cu câteva zile în urmă într-un editorial din acest cotidian.

Multe dintre criticile faţă de abordarea suedeză semnalează urmărirea dobândirii aşa-numitei imunităţi de turmă, deşi oficial autorităţile suedeze au negat mereu că ar urmări acest lucru, admiţând că această imunitate ar fi doar un efect al strategiei lor, nu un obiectiv în sine. O estimare iniţială a Agenţiei de Sănătate Publică susţinea că până la jumătatea lunii iunie 40% din populaţia capitalei Stockholm ar dobândi imunitate faţă de noul coronavirus. Însă primele rezultate ale unui studiu efectuat de aceeaşi agenţie publicate cu câteva zile în urmă relevă că numai aproximativ 7,3% dintre locuitorii acestui oraş au dezvoltat anticorpi.

O altă critică face referire la testarea redusă. Cele circa 34.000 de cazuri pozitive confirmate în această ţară cu 10 milioane de locuitori au fost descoperite în urma efectuării a circa 210.000 de teste. Autorităţile suedeze afirmă că şi-au fixat ca obiectiv creşterea numărului testelor până la circa 100.000 pe săptămână, dar datele ultimei săptămâni indică mai puţin de 29.000 de teste, cu circa 4.000 mai puţine faţă de săptămâna anterioară.AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Florin Ştefan, editor online: Ady Ivaşcu)