Franţa a cerut marţi noului guvern israelian să renunţe la planurile sale de anexare a unor părţi din Cisiordania şi a promis că o astfel de decizie nu ''va putea rămâne fără răspuns'', relatează AFP.

"Solicităm guvernului israelian să se abţină de la orice măsură unilaterală, în special anexarea", a declarat ministrul de externe francez, Jean-Yves Le Drian, în cadrul Adunării Naţionale (camera inferioară a legislativului francez). ''O astfel de decizie nu va putea rămâne fără răspuns'', a adăugat el.

Israelul intenţionează să anexeze peste 130 de colonii evreieşti din Cisiordania ocupată şi Valea Iordaniei, o fâşie de pământ care se întinde între Lacul Tiberiada şi Marea Moartă şi care ar urma să fie integrată la graniţa de est cu Iordania.

Ministrul francez al Afacerilor Externe a fost interpelat de un deputat comunist, Jean-Paul Lecoq, care i-a cerut să acţioneze ''imediat'', insistând asupra ''responsabilităţii sale istorice''.

''Să încetăm să fim puternici cu cei slabi şi slabi cu cei puternici'', a afirmat deputatul din oraşul Le Havre şi adversarul premierului Edouard Philippe în turul al doilea al alegerilor municipale în acest oraş din nord-vestul ţării.

"Aţi condamnat prin cuvinte (acest proiect de anexare, n.red.), este timpul să o faceţi prin fapte", a mai spus el.

Printre posibilele răspunsuri, ''primul act simbolic, dar foarte important, ar fi recunoaşterea imediată a statului palestinian'', a subliniat deputatul.

El a menţionat, de asemenea, printre posibilele măsuri de răspuns, interdicţia de a importa produse din colonii israeliene de către Franţa şi, mai mult, de către Uniunea Europeană precum şi suspendarea acordului de asociere dintre Israel şi UE şi a acordurilor de cooperare franco-israeliene, în special în domeniu apărării.

"Trebuie să înţelegem prin toate mijloacele că nu mai este posibil să cooperăm cu un stat care pune în pericol Gaza, care votează legi de apartheid şi care trage cu gloanţe reale asupra tinerilor manifestanţi'', a menţionat deputatul comunist.

Franţa, la rândul său, încearcă să acţioneze în coordonare cu alte câteva ţări europene, între care Germania, Italia şi Spania, şi arabe, în încercarea de a descuraja statul evreu să pună în aplicare această anexare şi de a lua, dacă este necesar, măsuri de ripostă.

Şeful diplomaţiei franceze a subliniat că va avea duminică o convorbire pe această temă cu noul său omolog israelian, Gabi Ashkenazi.

După mai mult de 500 de zile de criză, Israelul are din 17 mai un guvern de uniune format de Likud (dreapta), condus Benjamin Netanyahu, formaţiunea centristă Alianţa Albastru şi Alb a fostului comandant al armatei Benny Gantz şi aliaţi.

În baza acordului Netanyahu / Gantz, guvernul urmează să prezinte începând cu 1 iulie iniţiativele pentru a pune în aplicare planul preşedintelui american Donald Trump pentru Orientul Mijlociu.

Israelul nu va rata "oportunitatea istorică" de a-şi extinde suveranitatea asupra unor părţi din Cisiordania, a declarat luni Netanyahu, catalogând această decizie drept una dintre principalele sarcini ale noului guvern, notează Reuters.

Benjamin Netanyahu, al cărui proces pentru acuzaţii de corupţie va începe duminica viitoare, va împărţi prin rotaţie şefia executivului cu rivalul său centrist Benny Gantz. AGERPRES/(AS - autor: Violeta Gheorghe, editor online: Anda Badea)