UE ar trebui să aibă mai multe competenţe pentru a face faţă crizelor precum pandemia de coronavirus, potrivit cetăţeniilor europeni intervievaţi pentru un studiu comandat de Parlamentul European, aproape şapte din zece respondenţi (69%) afirmând la sfârşitul lui aprilie că doresc un rol mai important al UE în abordarea unor astfel de crize.

Peste două treimi dintre respondenţi (69%) sunt de acord că "UE ar trebui să aibă mai multe competenţe pentru a face faţă crizelor precum pandemia de coronavirus", informează un comunicat al PE. Mai puţin de un sfert dintre respondenţi (22%) nu sunt însă de acord cu această afirmaţie, cel mai ridicat nivel de susţinere a acestui aspect regăsindu-se în Portugalia şi Irlanda, iar cel mai mic în Cehia şi Suedia.

Ca răspuns la pandemie, cetăţenii europeni ar fi dorit ca UE să se concentreze în primul rând pe asigurarea unor materiale medicale suficiente pentru toate statele membre ale UE, pe alocarea fondurilor de cercetare pentru dezvoltarea unui vaccin, pe sprijinul financiar direct acordat statelor membre şi pe îmbunătăţirea cooperării ştiinţifice între statele membre.

Acest apel puternic pentru mai multe competenţe ale UE şi pentru un răspuns mai bine coordonat la nivelul Uniunii este remarcat în acelaşi timp cu nemulţumirea exprimată de majoritatea respondenţilor în ceea ce priveşte nivelul de solidaritate dintre statele membre ale UE în combaterea pandemiei de coronavirus: 57% sunt nemulţumiţi de situaţia actuală, inclusiv 22% care nu sunt "deloc" mulţumiţi.

Doar o treime din respondenţi (34%) sunt mulţumiţi, cel mai ridicat sprijin fiind înregistrat în Irlanda, Danemarca, Olanda şi Portugalia. Respondenţii din Italia, Spania şi Grecia sunt printre cei mai nemulţumiţi, urmaţi de cetăţenii din Austria, Belgia şi Suedia.

Trei din patru respondenţi din toate ţările care au participat la sondaj afirmă că au auzit, au văzut sau au citit despre măsurile UE de răspuns la pandemia de coronavirus, o treime dintre respondenţi (33%) cunoscând, de asemenea, care sunt aceste măsuri.

În acelaşi timp, aproximativ jumătate (52%) dintre cei care cunosc iniţiativele UE în această criză declară că nu sunt mulţumiţi de măsurile luate până în prezent. Numai 42% sunt satisfăcuţi, majoritatea acestora fiind din Irlanda, Olanda, Danemarca şi Finlanda. Nivelul de nemulţumire este cel mai ridicat în Italia, Spania şi Grecia, şi destul de ridicat în Austria şi Bulgaria.

O majoritate clară a respondenţilor (58%) au afirmat în sondaj că au întâmpinat dificultăţi financiare în viaţa lor personală încă de la începutul pandemiei. Problemele includ pierderea de venituri (30%), şomajul sau şomajul parţial (23%), utilizarea economiilor personale mai devreme decât se planificase (21%), dificultăţile de plată a chiriei, a facturilor sau a împrumuturilor bancare (14%), precum şi dificultăţile în ceea ce priveşte procurarea unor mese corespunzătoare şi de calitate (9%). Unul din zece respondenţi a declarat că a trebuit să solicite ajutor financiar din partea familiei sau a prietenilor, în timp ce 3% dintre respondenţi au intrat în faliment.

În general, respondenţii din Ungaria, Bulgaria, Grecia, Italia şi Spania au întâmpinat cele mai serioase probleme financiare, în timp ce respondenţii din Danemarca, Olanda, Suedia, Finlanda şi Austria au raportat cele mai puţine probleme. În aceste ţări, mai mult de jumătate dintre respondenţi nu s-au confruntat cu niciuna dintre aceste probleme financiare: 66% în Danemarca, 57% în OIanda, 54% în Finlanda şi 53% în Suedia.

Sondajul a fost efectuat online, de către Kantar, între 23 aprilie şi 1 mai 2020, pe un eşantion de 21.804 de respondenţi din 21 state membre ale UE, nefiind incluse Lituania, Estonia, Letonia, Cipru, Malta şi Luxemburg. Sondajul s-a limitat la respondenţi cu vârste cuprinse între 16 şi 64 de ani (16-54 în Bulgaria, Cehia, Croaţia, Grecia, Ungaria, Polonia, Portugalia, România, Slovenia şi Slovacia). Reprezentativitatea la nivel naţional este asigurată prin cote în funcţie de gen, vârstă şi regiune. Rezultatele medii totale sunt ponderate în funcţie de mărimea populaţiei din fiecare ţară care face obiectul anchetei. Rezultatele complete ale sondajului, inclusiv tabelele de date naţionale şi socio-demografice, vor fi publicate de PE la începutul lunii iunie 2020, se mai menţionează în comunicatul citat.AGERPRES/(AS - editor: Florin Ştefan, editor online: Ady Ivaşcu)