Cancelarul Angela Merkel se confruntă cu primele critici în Germania după anunţarea planului emiterii de datorie europeană comună convenit luni cu preşedintele francez Emmanuel Macron, care înlătură un tabu în materie de solidaritate financiară europeană, scrie marţi AFP.

Într-o ţară care ani la rând a ''cântat'' melodia austerităţii bugetare şi care din cauza pandemiei a fost deja nevoită să îngroape regula datoriilor zero, planul de relansare franco-german pentru Europa în vederea contracarării efectelor economice ale pandemiei ridică semne de întrebare.

''Sunt surprins că facem acum un viraj de 180 de grade, că UE poate dintr-odată să se îndatoreze'', comentează deputatul liberal Alexander Lambsdorff.

Caracterul ''excepţional'' al crizei, subliniat luni din nou de Merkel, nu este totuşi o justificare pentru ca UE ''să-şi arunce peste bord regulile şi principiile'', scrie cotidianul conservator Frankfurter Allgemeine Zeitung într-un editorial foarte critic.

Merkel a admis luni că propunerea lansată împreună cu Macron, sprijinită şi de partidul ei, Uniunea Creştin-Democrată germană (CDU), este ''curajoasă'' şi susceptibilă să atragă critici în Germania, care ar urma să contribuie cu 135 de miliarde de euro din anvelopa de sprijin totală de 500 de miliarde de euro, dacă planul va fi adoptat de ansamblul UE.

Conform iniţiativei lor comune prezentate luni, Comisia Europeană ar urma să gestioneze acest program împrumutându-se pe pieţe ''în numele UE''. Banii vor fi alocaţi drept cheltuieli bugetare ţărilor cele mai afectate de pandemie, precum Spania şi Italia. Statele beneficiare nu vor trebui să ramburseze sumele oferite drept granturi.

Este un pas în direcţia ''eurobondurilor'' sau ''coronabondurilor'' cerute anterior mai ales de Italia, sprijinită de Franţa, dar care până în prezent erau considerate o linie roşie de către Germania şi statele din Nord, care le reproşează celor din Sud lipsa rigorii bugetare.

Conform interpretărilor din anturajul preşedinţiei franceze, consimţind la ideea unei mutualizări a datoriilor, cancelarul german a ţinut ''să reafirme angajamentul european al Germaniei în faţa criticilor destul de dure ale Italiei sau ale Spaniei'', mai ales că Germania preia în iulie preşedinţia semestrială a Consiliului UE şi Merkel vrea ''să lase ceva în urma ei'', înainte să-şi încheie anul viitor al patrulea şi ultimul mandat de cancelar.

De altfel, încă de săptămâna trecută Angela Merkel a pledat pentru o aprofundare a integrării zonei euro, în urma unui verdict al Curţii Constituţionale germane, care a somat Banca Centrală Europeană (BCE) să justifice achiziţiile de datorie publică şi a respins decizia Curţii de Justiţie a UE (CJUE) care valida acest program.

Pe de altă parte, Angela Merkel îşi poate permite asumarea unor riscuri politice, dat fiind că a urcat în sondaje în urma unei bune gestionări a epidemiei COVID-19.

''Le revine acum lui Merkel şi Macron sarcina să-şi folosească întreaga influenţă'' pentru a-şi impune proiectul la nivel european, subliniază Lisa Paus, purtătoarea de cuvânt pentru Finanţe a ecologiştilor din Bundestag.

Europa nu-şi poate permite să vadă ''aceste propuneri dispărând în nisip, cum s-a întâmplat cu cea de la Meseberg'' în urmă cu doi ani, când Parisul şi Berlinul conveniseră asupra unei integrări sporite a zonei euro mai ales printr-un buget dedicat, propuneri rămase literă moartă pentru că nu au fost agreate de partenerii europeni.

Sarcina va fi dificilă, state precum Austria, Olanda şi Danemarca exprimându-şi deja rezervele faţă de planul anunţat luni de Merkel şi Macron, cancelarul austriac Sebastian Kurz reamintind poziţia ţărilor din Nord, conform căreia acestea sunt dispuse să ajute cu ''împrumuturi şi nu cu subvenţii''. AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Gabriela Badea)