Instituţiile europene vor celebra sâmbătă Ziua Europei prin mai multe manifestări în mediul online, precum dezbateri, dialoguri cu cetăţenii şi mesaje video, la care vor participa comisari europeni, lideri ai Parlamentului European şi şefi ai grupurilor politice. În contextul pandemiei de coronavirus, mesajele celor două instituţii europene se vor axa pe importanţa solidarităţii şi a unităţii în Uniunea Europeană.

Parlamentul European, care organiza în anii anteriori evenimente cu vizitatori în sediile proprii, în acest an, din cauza pandemiei de COVID-19, va recurge, ca şi alte instituţii, la o Zi a porţilor deschise în mediul online, la care vor putea lua parte cetăţenii europeni din întreaga Uniune Europeană, cu scopul declarat de a promova sentimentul de solidaritate şi de a explica rolul UE în depăşirea acestei crize.

O serie de evenimente şi expoziţii online sunt organizate cu acest prilej în jurul temei solidarităţii şi acţiunii UE de combatere a pandemiei şi a consecinţelor sale economice, menţionează PE într-un comunicat.

Sâmbătă dimineaţa preşedintele David Sassoli va avea o întâlnire cu reprezentanţii organizaţiilor care activează în domeniul solidarităţii în Europa. Sub titlul "Curajul de a acţiona: lecţia lui Schuman, după 70 de ani", şeful PE va da cuvântul unei serii de organizaţii care lucrează în prima linie pentru a face faţă consecinţelor crizei.

Ulterior în cursul dimineţii, cei doi vicepreşedinţi pentru comunicare, Othmar Karas şi Katarina Barley, vor participa la o dezbatere în direct, cu întrebări din partea publicului, iar majoritatea preşedinţilor grupurilor politice vor susţine declaraţii video. Mai mulţi preşedinţi de comisie vor răspunde, de asemenea, la întrebările privind răspunsul UE la pandemie. Evenimentul va fi interpretat simultan în opt limbi, se mai menţionează în comunicatul PE.

De asemenea, cei interesaţi vor putea face sâmbătă "de acasă" o vizită a sălii de plen a PE de la Bruxelles şi vor putea să viziteze o expoziţie online, care conţine articole din arhivele Parlamentului. Nu în ultimul rând, birourile naţionale ale PE vor organiza sâmbătă sesiuni online cu eurodeputaţii, comisarii europeni şi reprezentanţi ai societăţii civile.

La rândul ei, Comisia Europeană anunţă într-un comunicat că va marca Ziua Europei celebrând "solidaritatea şi unitatea". Potrivit executivului comunitar, Ziua Europei are loc în 2020 în "circumstanţe cu totul excepţionale" în toate statele membre, în contextul luptei împotriva crizei provocate de noul coronavirus.

Ziua Europei în acest an marchează borne importante pentru Uniunea Europeană: 70 de ani de la Declaraţia Schuman şi 25 de ani de la aderarea Austriei, Finlandei şi Suediei la UE, se mai menţionează în comunicatul citat.

"Obiectivul solidarităţii europene este mai valabil ca oricând. Solidaritatea a fost pusă la încercare la începutul crizei. Iar apoi am început să lucrăm împreună şi să ne ajutăm unii pe alţii: solidaritate de facto. Această solidaritate trebuie să continue", a declarat preşedinta CE Ursula von der Leyen, citată în comunicat.

Atât preşedinta, cât şi şi vicepreşedinţii CE şi comisarii europeni vor fi activi în mediul online de Ziua Europei prin mesaje video, social media, seminare şi dezbateri online, precum şi apariţii în media audio-vizuale şi scrise.

Vineri, au participat la dialoguri cu cetăţenii vicepreşedintele Comisiei Europene Frans Timmermans, care răspunde de Pactul Ecologic European, şi comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean.

Sâmbătă, vor intra în dialog cu cetăţenii UE comisarul european pentru Inovare, cercetare, cultură, educaţie şi tineret, Mariya Gabriel, comisarul european pentru piaţa internă, Thierry Breton, şi vicepreşedintele Josep Borrell, Înalt reprezentant pentru afaceri externe şi politica de securitate.

Dialogul cu cetăţenii al membrilor Comisiei Europene va continua însă şi pe 12 mai, prilej cu care doritorii vor putea intra în contact online cu comisarul european pentru locuri de muncă şi drepturi sociale Nicolas Schmit, vicepreşedintele CE pentru protejarea modului de viaţă european Margaritis Schinas şi vicepreşedintele CE Maros Sefcovic, care răspunde de relaţii interinstituţionale.

În urmă cu 70 de ani, la 9 mai 1950, ministrul francez de externe de la acea vreme Robert Schuman propunea, în cadrul unui discurs, plasarea producţiei de cărbune şi oţel sub controlul unei autorităţi comune, pentru a se controla în acest fel producţia de armament şi posibilitatea ca un viitor conflict militar să poată fi evitat. Această propunere venită din partea ministrului francez de externe este considerată a fi piatra de temelie a Uniunii Europene.

Dând curs apelului lui Robert Schuman, Belgia, Olanda, Luxemburg şi Italia s-au alăturat Franţei şi Germaniei şi, la 18 aprilie 1951, a fost semnat Tratatul de la Paris, care instituia Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (CECO) între Germania, Franţa, Belgia, Italia, Luxemburg şi Olanda. La 25 martie 1957, aceste state au semnat Tratatele de la Roma, care instituiau Comunitatea Economică Europeană (CEE), cunoscută sub numele de Piaţa Comună, şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (CEEA, astăzi EURATOM). Atât Tratatul de la Roma, cât şi Tratatul CEEA au intrat în vigoare la 1 ianuarie 1958.

Acestui complex proiect de construcţie europeană i s-au alăturat Irlanda, Marea Britanie şi Danemarca (1973), Grecia (1981), Spania şi Portugalia (1986), Suedia, Austria şi Finlanda (1995), în 2004, noi zece state: Cehia, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Slovacia, Slovenia, Polonia şi Ungaria, în 2007, Bulgaria şi România şi în 2013, Croaţia.

Pe parcurs, procesul de integrare economică a fost acompaniat de procesul de integrare politică a statelor membre. Această schimbare s-a reflectat în modificarea, în 1993, a numelui Comunităţii Economice Europene (CEE), care a devenit Uniunea Europeană (UE).AGERPRES/(AS - autor: Florin Ştefan, editor: Mariana Ionescu, editor online: Irina Giurgiu)