După Curtea Supremă, parlamentul a aprobat joi la rândul său formarea unui guvern de uniune naţională între partidele premierului Benjamin Netanyahu şi ex-rivalului său Benny Gantz, care urmează să depună jurământul în 13 mai, dată la care va lua sfârşit cea mai lungă criză politică din istoria modernă a Israelului, notează AFP.

Acordul cu privire la noul guvern a fost validat joi dimineaţă în cursul unui vot în parlament, unde partidul Likud de dreapta al lui Benjamin Netanyahu şi formaţiunea centristă "Albastru-Alb" , a fostului şef al armatei Benny Gantz, şi aliaţii lor dispun de majoritatea locurilor.

"Sesiunea plenară a Knesetului a aprobat în a doua şi a treia lectură amendamentele la proiectul de lege privind formarea guvernului de uniune naţională. 71 de deputaţi au votat pentru şi 37 împotrivă", a indicat serviciul de presă al parlamentului într-un comunicat.

Preşedinţia israeliană se aşteaptă să primească în cursul zilei semnăturile unei majorităţi a deputaţilor favorabili mandatării oficiale a lui Benjamin Netanyahu cu formarea noului guvern.

Miercuri seara, Curtea Supremă, sesizată de diferite organizaţii care puneau la îndoială legalitatea acordului, şi-a dat aprobarea, fără ca totuşi să-l disculpe pe Netanyahu, acuzat pentru corupţie într-o serie de dosare şi al cărui proces, amânat din cauza pandemiei, ar urma în mod normal să înceapă la sfârşitul lunii.

"Nu am găsit niciun motiv legal care să împiedice formarea unui guvern de către premierul Netanyahu, dar această concluzie la care am ajuns nu diminuează prin nimic gravitatea acuzaţiilor împotriva sa", au indicat judecătorii.

Netanyahu şi Gantz au anunţat deja prezentarea viitorului guvern în 13 mai, în care portofoliile ministeriale vor fi împărţite în mod echitabil între cele două tabere.

În afară de împărţirea puterii şi menţinerea lui Benjamin Netanyahu în funcţia de premier pentru următoarele 18 luni, guvernul va avea drept sarcină gestionarea ieşirii din izolare şi redemararea economiei israeliene. El va trebui de asemenea să se pronunţe în detaliu asupra proiectului de anexare a unor părţi din Cisiordania ocupată.

După aceste luni de criză, Benny Gantz a acceptat să formeze o coaliţie cu Benjamin Netanyahu în pofida inculpării acestuia, cu scopul de a permite Israelului să traverseze perioada de pandemie generată de noul coronavirus care a contaminat până în prezent 16.000 persoane în ţară, dintre care 239 au decedat şi a făcut ca şomajul să crească de la 3,4% la 27%.

Netanyahu a anunţat deja redeschiderea şcolilor primare şi a majorităţii magazinelor şi întreprinderilor, care pot să reunească de acum înainte 50% din personalul lor în acelaşi loc. În acest fel, mii de lucrători palestinieni şi-au putut relua activitatea pe teritoriul israelian.

Acordul dintre Netanyahu şi Gantz prevede de asemenea anunţul privind începerea de la 1 iulie a unui plan pentru aplicarea proiectului preşedintelui american Donald Trump cu privire la Orientul Mijlociu care prevede anexarea de către Israel a Văii Iordanului şi a coloniilor evreieşti din Cisiordania ocupată din 1967 de către statul israelian, subiect exploziv.

Populaţia coloniilor din Cisiordania a crescut cu 50% în ultimul deceniu sub impulsionarea lui Netanyahu aflat la putere fără întrerupere din 2009. În prezent, peste 450.000 de persoane locuiesc acolo, împărţite în circa 100 de colonii, unde lucrează de altfel mii de palestinieni.

Aceştia - de la membrii Fatah-ului laic al preşedintelui palestinian Mahmoud Abbas până la islamiştii din Hamas, aflat la putere în Fâşia Gaza - se opun planului lui Trump, care prevede să facă din Ierusalim capitala "indivizibilă" a Statului Israel. Ei au denumit deja viitoarea administraţie Netanyahu/Gantz "guvernul anexării". AGERPRES/(AS - autor: Lilia Traci; editor: Florin Ştefan, editor online: Simona Aruştei)