Alianţa Nord-Atlantică încearcă să evite slăbirea sa de tensiunile existente între Uniunea Europeană şi Turcia şi speră că europenii vor ajunge la o înţelegere cu Ankara, 'un aliat important pentru Alianţă', notează joi France Presse.

'Există diferenţe şi dezacorduri cu privire la modul de gestionare a situaţiei în Siria', a recunoscut secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg într-un interviu acordat AFP la Zagreb.

'Dar Turcia este un aliat important şi ea joacă un rol important în lupta împotriva Statului Islamic', a insistat el. 'Trebuie să găsim soluţii împreună', a pledat Stoltenberg.

Problemele au început după ofensiva lansată de armata turcă în nord-estul Siriei, fără nicio consultare cu Alianţa Nord-Atlantică. Dar tensiunile au ieşit la iveală şi la summitul aniversar de la Londra în decembrie, când au avut loc schimburi de replici acerbe între şeful statului francez Emmanuel Macron şi preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan.

Decizia preşedintelui turc de a deschide frontierele pentru migranţii şi refugiaţii aflaţi pe teritoriul Turciei pentru a forţa ţările europene 'să sprijine soluţiile politice şi umanitare turce în Siria' a exacerbat indignarea UE.

Şeful diplomaţiei franceze, Jean-Yves le Drian, a denunţat 'ambiguităţile' Turciei, susţinând că o 'explicaţie sinceră' se impune în cadrul Alianţei cu Turcia.

Jean-Yves Le Drian intenţionează să ceară această explicaţie, pe care o doreşte făcută în public, la reuniunea miniştrilor de externe din NATO din 2 şi 3 aprilie, de la Bruxelles.

Parisul denunţă 'intervenţia unilaterală a Turciei împotriva forţelor kurde aliate ale coaliţiei internaţionale împotriva Statului Islamic, coaliţie din care şi Ankara face parte' şi 'manevrele militare ale Turciei împotriva Greciei, o altă ţară membră NATO'.

Franţa critică de asemenea 'achiziţionarea de către Turcia a sistemului antirachetă rusesc S-400, incompatibil cu sistemele NATO' şi 'instrumentalizarea cu cinism a migranţilor'.

'Deciziile luate de liderii turci provoacă o nelinişte profundă tuturor aliaţilor', a recunoscut un diplomat. 'Dar prevalează voinţa de a menţine Turcia în Alianţă', a subliniat el.

La rândul său, Jens Stoltenberg îndeamnă la o abordare pragmatică. 'Trebuie să înţelegem că această criza legată de migranţi şi de refugiaţi este o provocare comună pe care trebuie să o rezolvăm împreună, care necesită soluţii comune', a spus el.

Acest punct de vedere este susţinut de Norbert Roettgen, preşedintele Comisiei pentru afaceri externe în Parlamentul german şi candidat la succesiunea cancelarului Angela Merkel.

"Trebuie să facem faţă realităţii şi dacă doriţi să ajutaţi refugiaţii trebuie să cooperaţi cu Turcia", a declarat el vorbind la Institutul Montaigne din Paris, îndemnând la o doză de "realpolitik".

"Nu văd o strategie fără de Turcia. Realitatea - chiar dacă s-ar putea să nu vă încânte - este că Turcia este statul de frontieră între Europa şi Orientul Mijlociu", a insistat politicianul german.

NATO îşi adoptă deciziile în unanimitate, iar divergenţele din cadrul său fac puţin probabil ca Turcia să fie suspendată sau exclusă.

Însă din aceleaşi motive Ankara nu poate spera la sprijinul NATO, notează AFP.

O reuniune de urgenţă la nivel de ambasadori, convocată la solicitarea Turciei săptămână trecută, a dus la un acord pentru continuarea sprijinului existent în materie de apărare aeriană, inclusiv zboruri de supraveghere AWACS şi prezenţa unei baterii de rachete Patriot. Dar nu s-au convenit noi măsuri concrete.

NATO continuă să-şi rezolve disputele pe plan intern şi Stoltenberg refuză să fie atras într-o dezbatere publică.

Astfel, iniţiativele franceze irită. Acuzaţia lui Emmanuel Macron din noiembrie că NATO s-ar afla 'în moarte cerebrală' a indignat SUA şi a suscitat obiecţii din partea mai multor aliaţi. 'Macron a pus degetul pe probleme reale, dar aceasta nu ajută la dezbateri', a recunoscut un ambasador european, citat de AFP. AGERPRES/ (AS-autor: Lilia Traci; editor: Florin Ştefan, editor online: Ada Vîlceanu)