Kurzii din Siria au reiterat duminică faptul că au nevoie de ajutor internaţional juridic pentru a-i judeca pe miile de combatanţi jihadişti ai grupării Statul Islamic (SI), printre care şi occidentali, deţinuţi în nord-estul ţării, relatează AFP.

La aproape un an după ce au proclamat în martie 2019 eradicarea "califatului" SI în Siria, forţele kurde au în detenţie în prezent circa 12.000 de jihadişti: sirieni, irakieni, dar şi 2.500 până la 3.000 de străini originari din circa 50 de ţări.

După ce kurzii au cerut iniţial trimiterea în ţările lor de origine a combatanţilor străini, ei s-au resemnat cu ideea să-i judece în Siria, din cauza tergiversărilor guvernelor occidentale.

"Autoritatea semiautonomă kurdă are nevoie de cooperare internaţională", a pledat duminică Fener Al-Kait, un responsabil al departamentului de afaceri externe.

"Avem multe nevoi, pe plan juridic şi tehnic", a declarat el pentru AFP.

"Mai multe ţări vor începe într-o lună sau două să ne asigure ajutor şi susţinere în chestiuni juridice sau tehnice", a precizat el, fără a numi aceste ţări.

El a reiterat angajamentul autorităţilor semiautonome kurde de a garanta "un proces transparent" pentru jihadiştii care vor fi traduşi în justiţie.

Responsabilul kurd a făcut aceste declaraţii după ce s-a întâlnit cu parlamentarul belgian Georges Dallemagne şi cu Philippe Vansteenkiste, aflat în fruntea unei organizaţii de apărare a victimelor terorismului.

Întrebat de jurnalişti despre judecarea jihadiştilor, Georges Dallemagne a estimat că chestiunea merită "un studiu aprofundat pentru a vedea cum poate fi pusă în aplicare această strategie".

"Pentru moment, nu au existat alte soluţii care să întrunească acordul fie al ţărilor europene autorităţilor, fie al autorităţilor" kurde, a subliniat el.

"Pentru noi, ceea ce este important este ca securitatea populaţiei locale să fie asigurată, ca securitatea Europei să fie asigurată şi să se facă dreptate în cazul acestor terorişti", a adăugat parlamentarul.

El a reamintit că în jur de cincisprezece belgieni sunt "deţinuţi" de forţele kurde, în timp ce circa 23 de femei şi 42 de copii belgieni se află de asemenea în nord-estul Siriei, în taberele pentru strămutaţi.

Kurzii cer repatrierea femeilor şi a copiilor străini, dar ţările occidentale avansează lent în acest dosar, primind foarte puţini copii, în special orfani.

Şeful diplomaţiei belgiene Philippe Goffin a declarat pentru France Presse la jumătatea lunii februarie că ţara sa lucrează la o repatriere în grup a tuturor copiilor belgieni aflaţi în prezent în Siria, cu condiţia ca mamele lor să accepte acest lucru.AGERPRES/(AS - editor: Florin Ştefan, editor online: Adrian Dãdârlat)