Recentele atacuri din oraşul Hanau au relansat dezbaterea din Germania despre necesitatea înăspririi legislaţiei privind deţinerea armelor de foc şi despre monitorizarea persoanelor radicalizate, după ce s-a descoperit că suspectul în unul dintre cele mai grave atacuri postbelice a publicat un manifest rasist, transmite vineri Reuters.

Potrivit unor surse apropiate anchetei, o scrisoare-confesiune şi o înregistrare video au fost găsite după ce poliţia a anunţat în jurul orei locale 06:00 că l-a descoperit pe Tobias R., presupusul autor al atacurilor, mort prin împuşcare într-un apartament, alături de o altă persoană decedată, care ar fi mama sa, în vârstă de 72 de ani.

Tobias R. (43 de ani) postase online documentul în care expunea teorii ale conspiraţiei şi opinii profund rasiste. Suspectul, despre care se crede că după atacuri şi-a omorât mama şi apoi s-a sinucis, aparţinea unui club al deţinătorilor de arme, situaţie cu atât mai de neînţeles ţinând cont de convingerile sale ideologice.

''Avem nevoie de legi mai noi şi mai stricte pentru a controla periodic şi complet deţinătorii licenţelor de vânătoare şi de arme de foc'', a scris pe prima sa pagină Bild, cel mai vândut cotidian german.

Procurorul general al Germaniei a declarat vineri că suspectul deţinea licenţă pentru două arme, dar nu este clar dacă avusese legături cu alţi susţinători ai extremei drepte în ţară sau în străinătate.

În luna octombrie, guvernul cancelarului Angela Merkel a scos în afara legii vânzarea de arme către membri ai grupărilor extremiste monitorizaţi de serviciile de informaţii şi a obligat platformele online să informeze poliţia în legătură cu conţinutul care promovează ura.

Aceste măsuri au urmat uciderii unui politician german pro-migraţie, în iunie 2019, şi unui atac, comis patru luni mai târziu, contra unei sinagogi în oraşul Halle, autorul acestuia din urmă fiind un bărbat înarmat cu opinii antisemite care transmitea live pe internet acţiunile sale.

Cel puţin cinci dintre victimele de la Hanau erau cetăţeni turci, a anunţat joi ambasadorul Turciei la Berlin, care a cerut un răspuns ferm din partea autorităţilor germane.

''Ne-am putea gândi să facem unul sau doi paşi către înăsprirea legii privind deţinerea armelor de foc, dar asta nu ar rezolva problema. Va fi în continuare dificil de identificat oamenii care se radicalizează în izolare şi devin autori solitari'', a declarat parlamentarul Mathias Middelberg pentru postul public german de radio.

În opinia altora, crimele au rădăcini mai adânci în problemele sociale şi trebuie să fie tratate la sursă. ''Acţiunile statului nu sunt suficiente. Fiecare dintre noi are o responsabilitate. Acest lucru începe cu glume proaste şi nu se încheie pur şi simplu cu o acceptare necondiţionată a rasismului cotidian. Trebuie să combatem astfel de lucruri pentru ceea ce sunt'', a scris redactorul-şef al publicaţiei Süddeutsche Zeitung. AGERPRES/(AS - autor: Tudor Martalogu, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Adrian Dădârlat)