Julian Assange a primit susţinere din partea unui grup de 117 medici care denunţă "tortura psihologică" la care este supus fondatorul Wikileaks, ameninţat cu extrădarea spre SUA unde este acuzat de spionaj, precum şi din partea asociaţiei Reporteri fără Frontiere (RSF), informează marţi AFP.

Într-o scrisoare publicată în revista medicală britanică The Lancet, un grup de medici din 18 ţări acuză guvernul britanic că aduce atingere dreptului fundamental al lui Julian Assange de a avea acces la îngrijiri, cu o săptămână înainte de examinarea de către justiţia britanică a cererii de extrădare a acestui australian de 48 de ani, deţinut în închisoarea de înaltă securitate Belmarsh.

"Dacă Assange ar fi fost să moară într-o închisoare britanică", după cum a avertizat raportorul special al ONU asupra torturii Nils Melzner în noiembrie, "el ar fi fost efectiv torturat până la moarte'', estimează semnatarii scrisorii.

După ce Julian Assange a fost examinat de un medic în 2015 la ambasada Ecuadorului la Londra, unde s-a refugiat cu trei ani înainte, recomandările medicilor au fost "constant ignorate", adaugă ei.

Semnatarii scrisorii denunţă o "politizare a principiilor fundamentale ale medicinii, ale cărei implicări depăşesc cazul lui Julian Assange". "Le cerem guvernelor să pună capăt torturii la care este supus Assange şi să-i asigure accesul la îngrijiri mai bune, înainte să fie prea târziu", conchid ei.

Opunându-se cu fermitate extrădării lui Assange, care "a transmis informaţii de interes general unor jurnalişti", asociaţia RSF a lansat la rândul ei o petiţie care a fost semnată până luni de peste 20.000 de persoane.

La începutul lui noiembrie, raportorul ONU asupra torturii a declarat pentru AFP că îngrijorarea lui era legată de "noi informaţii medicale transmise de mai multe surse fiabile, potrivit cărora sănătatea lui Assange a intrat într-un cerc vicios de anxietate, stres şi neputinţă, tipic pentru persoanele expuse unei izolări prelungite şi unui arbitrar constant".

Deţinut în închisoarea Belmarsh, în sudul Londrei, după arestarea lui în aprilie 2019 la ambasada Ecuadorului, Julian Assange este cerut de SUA, unde riscă până la 175 de ani de închisoare pentru spionaj.

Autorităţile americane îi reproşează că a pus în pericol unele dintre sursele lor în momentul publicării, în 2010, a 250.000 de note diplomatice şi circa 500.000 de documente confidenţiale cu privire la activităţile armatei americane în Irak şi Afganistan. AGERPRES/(AS - autor: Adriana Matcovschi, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Simona Aruştei)