Cursa pentru succesiunea Angelei Merkel se deschide în această săptămână în cadrul Uniunii Creştin-Democrate germane (CDU), în timp ce posibilii pretendenţi la conducerea partidului iau distanţă faţă de cancelar şi aruncă în incertitudine finalul ultimului ei mandat, scrie luni France Presse.

Demisionând lunea trecută la capătul unui an tumultuos la conducerea CDU, cea pe care Merkel o desemnase drept urmaşa sa, Annegret Kramp-Karrenbauer, zisă şi 'AKK', a infirmat perspectiva unei succesiuni paşnice la sfârşitul anului viitor, când Merkel îşi încheie al patrulea mandat de cancelar.

''Problema cu uriaşii este că ei trebuie să sfârşească precum uriaşii. Cu ei o tranziţie ordonată nu este posibilă (...). Atotputernicii trebuie înlăturaţi'', scrie cotidianul Bild în ediţia sa de luni.

Foto: (c) PHILIPP GUELLAND / EPA

Acest ziar aminteşte că Angela Merkel însăşi a precipitat în 1999 căderea unui alt mastodont, mentorul ei, Helmut Kohl, înlăturat de la conducerea CDU în urma unui scandal politico-financiar.

Annegret Kramp-Karrenbauer, care ar urma să predea ştafeta în vară, va discuta săptămâna aceasta cu candidaţii la şefia CDU, urmând ca pe 24 februarie să le prezinte un raport responsabililor partidului.

Printre cei cu care ea se va întâlni se numără şi Friedrich Merz, în vârstă de 64 de ani, adversar jurat şi etern rival al lui Merkel - ''eternul secund'' îl descrie Spiegel -, credidat în sondaje cu o largă majoritate în rândul conservatorilor, potrivit agenţiei DPA.

Foto: (c) CLEMENS BILAN / EPA

Adept al unui viraj clar către dreapta, acest avocat specializat în drept comercial şi fost angajat al puternicului fond de investiţii american Blackrock, a fost învins la limită de Kramp-Karrenbauer în cursa pentru şefia CDU desfăşurată la sfârşitul anului 2018.

Printre favoriţi se numără şi Armin Laschet, în vârstă de 58 de ani, actualul premier al celui mai mare land german, Renania de Nord-Westfalia. Centrist, el mai trebuie să convingă şi aripa conservatoare a partidului, dar pare mai bine plasat decât Friedrich Merz pentru a închega la nivel federal o coaliţie cu Verzii, aflaţi în plină ascensiune.

Foto: (c) SASCHA STEINBACH / EPA

Armin Laschet încearcă să nu fie perceput drept un apropiat al Angelei Merkel, de care s-a delimitat duminică, acuzând lipsa ei de reacţie faţă de propunerile preşedintelui francez Emmanuel Macron de relansare a proiectului european.

În fine, ambiţiosul ministru al sănătăţii Jens Spahn, în vârstă de 39 de ani, pleacă din poziţia de outsider. El a fost în 2015 printre primii care au criticat decizia lui Merkel de a deschide graniţele Germaniei pentru mai mult de un milion de migranţi. Spahn s-a arătat deschis unei conduceri ''colective'' a partidului, evocată în weekend de mai mulţi responsabili care se tem de o divizare a partidului, un tip de conducere care ar conduce la amânarea desemnării viitorului candidat pentru postul de cancelar.

Foto: (c) HAYOUNG JEON / EPA

''Primul punct'' care trebuie clarificat acum este poziţionarea faţă de partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), a insistat duminică seară la o emisiune televizată Markus Soeder, liderul formaţiunii soră a CDU din Bavaria, Uniunea Creştin-Socială (CSU).

El însuşi considerat un aspirant la postul de cancelar, Soeder exclude orice apropiere de AfD, după seismul politic provocat de recenta alianţă din landul Turingia între dreapta moderată şi extrema dreaptă. Un subiect tabu în Germania postbelică, acesta divizează acum CDU, întrucât deplasarea unora dintre alegătorii ei către extrema dreaptă îi poate compromite capacitatea de a guverna.

Foto: (c) LUKAS BARTHTUTTAS / EPA

Dar alianţa cu CSU, creditată cu circa 40% din intenţiile de vot în 2015, mai atrage în prezent doar 26% dintre persoanele chestionate într-un sondaj publicat joia trecută de către DeutschlandTrend.

Însă abordarea faţă de AfD, chestiune complexă dat fiind că acest partid mizează pe discursul anti-migranţi şi pe sentimentele anti-elite şi anti-UE care sunt pregnante mai ales în partea de est a Germaniei, nu este singura provocare.

Plecarea Angelei Merkel, indiferent că va fi în 2021 sau mai devreme prin eventuale alegeri anticipate, coincide şi cu sfârşitul unei perioade economice strălucite, iar succesorul ei va avea sarcina să gestioneze viitorul unei Germanii îmbătrânite şi reticente să-şi folosească excedentele bugetare pentru investiţii. Germania va trebui de altfel să-şi grăbească transformarea industrială în contextul Pactului Ecologic european, o provocare grea mai ales pentru sectorul ei auto.AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Florin Ştefan, editor online: Adrian Dădârlat)