Muntenegru are nevoie de propria sa Biserică Ortodoxă pentru a-şi consolida identitatea naţională şi a contracara interferenţele dinspre Serbia, a declarat preşedintele micului stat din Balcani, Milo Djukanovic, într-un interviu acordat vineri AFP.

Djukanovic, aflat la putere în Muntenegru de trei decenii, evocă o lege controversată cu privire la libertatea religioasă care a scos în stradă zeci de mii de credincioşi cu câteva luni înainte de alegerile legislative.

Biserica Ortodoxă Sârbă (SPC), cu sediul la Belgrad, reprezintă marea majoritate a ortodocşilor din Muntenegru. Dar relaţiile sale cu Milo Djukanovic, artizan în 2006 al separării de Serbia cu care Muntenegru a fost unită timp de aproape 90 de ani, s-au deteriorat în ultimii ani.

SPC este acuzată că ar avea legături cu opoziţia prosârbă şi prorusă, rivala Partidului Democratic al Socialiştilor (DPS), condus de Milo Djukanovic, care domină viaţa politică de la începutul anilor 1990. Belgradul s-ar folosi de SPC pentru a se implica în afacerile interne ale Muntenegrului.

SPC 'figurează printre instrumentele importante utilizate de ideologii naţionalismului unei 'Serbii Mari' împotriva Muntenegrului, împotriva independenţei, împotriva identităţii sale naţionale, culturale şi religioase', afirmă liderul muntenegrean de 57 de ani.

Legea adoptată la sfârşitul lunii decembrie prevede cedarea către stat a controlului asupra proprietăţilor pe care comunităţile religioase nu le pot dovedi că le aparţineau înainte de 1918. La acea dată, Muntenegru îşi pierduse independenţa pentru a fi integrat în regatul sârbilor, croaţilor şi slovenilor.

Textul ar putea viza o bună parte din cele 650 de biserici şi mănăstiri din Muntenegru. SPC acuză guvernul că doreşte 'spolierea' sa, iar manifestaţii şi 'rugăciuni în masă' au loc de două ori pe săptămână pentru a cere revocarea legii.

SPC 'utilizează o formă abilă de manipulare pentru a-i face să creadă că statul vrea să le ia sfintele relicve', afirmă preşedintele muntenegrean, subliniind că bisericile care se vor afla sub autoritatea statului vor continua să-i primească pe 'credincioşi ortodocşi'.

Este un 'şantaj', continuă el. SPC 'încearcă să se folosească de credincioşi ca de un mijloc de presiune pentru a forţa statul să renunţe la legea sa, adică să-l forţeze să capituleze'. Este 'absolut inacceptabil', declară Milo Djukanovic.

Potrivit lui, Muntenegru trebuie să aibă propria sa Biserică ca mijloc de confirmare a identităţii sale naţionale la 14 ani de la independenţă.

'Suntem motivaţi de nevoia incontestabilă de a perfecţiona infrastructurile spirituale, sociale şi de stat cu scopul de a consolida conştiinţa cetăţenilor despre propria identitate', a spus el.

Ar trebui să existe 'o Biserică ortodoxă autonomă în Muntenegru care să îi unească pe toţi credincioşii ortodocşi, atât pe cei aparţinând naţionalităţii sârbe, cât şi pe cei de apartenenţă naţională muntenegreană', spune preşedintele unei ţări în care o treime din cei 620.000 de locuitori se identifică drept sârbi.

După 30 de ani, mica Biserica Ortodoxă din Muntenegru, minoritară, încearcă să renască, dar nu este recunoscută de lumea ortodoxă.

Pe măsura apropierii alegerilor legislative din toamnă, criticii preşedintelui îl acuză că vrea să se folosească de această controversă pentru a distrage şi deturna atenţia oamenilor de la problemele economice, emigrarea în masă şi corupţie.

Liderul muntenegrean, care a fost cu unele pauze fie premier, fie preşedinte, este criticat de către detractorii săi ca fiind un obstacol în calea democraţiei.

Acesta le răspunde că alegătorii au putut întotdeauna să se exprime liber, iar adversarii săi sunt perdanţi lipsiţi de onestitate. 'Dacă adversarii mei cred că le vom face o favoare şi le vom permite să aibă puterea fără alegeri (...) se înşeală', spune el.

Între timp, artizanul integrării occidentale a Muntenegrului, astăzi cea mai avansată dintre ţările din Balcanii de Vest în negocierile de aderare cu Uniunea Europeană, promite să continue pe calea reformelor.

'Cred că ne putem îndeplini obligaţiile şi să anunţăm că Muntenegrul va fi pregătit de aderare în 2025', chiar dacă problema legată de dată nu este o prioritate, a spus el. 'Prioritatea este să reuşim să europenizăm societatea muntenegreană', subliniază Djukanovic. AGERPRES/(AS-autor: Lilia Traci; editor: Gabriela Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)