Trimisul special al AGERPRES, Tudor Martalogu, transmite: Respectarea statului de drept este esenţială pentru toate statele membre, iar modul de utilizare a fondurilor europene trebuie să fie transparent întrucât este vorba de banii cetăţenilor UE, care trebuie să ştie cum sunt folosite aceste fonduri, a declarat marţi seară, pentru AGERPRES, eurodeputata Margarida Marques, co-raportoare a Parlamentului European pentru cadrul financiar multianual 2021-2027.

''Acesta este un punct care ar trebui să existe în toate statele membre. Respectarea statului de drept este esenţială pentru toate ţările membre. Ideea este că, atunci când e vorba despre banii cetăţenilor UE, modul de utilizare a acestor bani trebuie să fie transparent, iar toţi cetăţenii trebuie să cunoască exact unde sunt folosiţi aceşti bani şi faptul că ei sunt utilizaţi într-o manieră bună'', a spus Marques, răspunzând unei întrebări referitoare la un mecanism automat de condiţionare a acordării fondurilor europene de respectarea statului de drept şi a standardelor democratice.

Recent, comisarul european pentru coeziune Elisa Ferreira a anunţat că executivul comunitar nu îşi va modifica propunerea privind finanţarea politicii de coeziune pentru 2021-2027 şi a sugerat ca cele 15 ţări din grupul Prietenii Coeziunii, din care face parte şi România, să utilizeze fondurile europene într-o manieră mai eficientă.

Margarida Marques, membră a echipei de negociere a Parlamentului European pentru bugetul multianual 2021-2027, a susţinut că este nevoie de mai multă ambiţie în utilizarea fondurilor europene de statele membre.

''Dacă ceri unei ţări să folosească banii într-o manieră mai eficientă, sunt de acord cu Comisia. Cred că trebuie să fim mai ambiţioşi. Trebuie să explicăm ce înseamnă eficienţa, de exemplu eu cred că politica de coeziune trebuie să contribuie mai mult la integrare, la căutarea egalităţii sociale, la combaterea schimbărilor climatice, la promovarea tranziţiei digitale, în acelaşi timp combătând inegalităţile. În cele din urmă, trebuie să vorbim noii generaţii despre politica de coeziune, pentru că există noi provocări şi acum politica de coeziune nu mai este ceea ce era în trecut, de exemplu în anii '80. Acum există noi provocări şi politica de coeziune poate contribui la depăşirea lor'', a explicat eurodeputata socialistă portugheză.

Legat de anunţul comisarului european pentru coeziune Elisa Ferreira, preşedintele Comisiei pentru bugete a Parlamentului European (BUDG), Johan Van Overtveldt, a apreciat la rândul său într-o declaraţie pentru AGERPRES că orice euro din bugetul UE şi din statele membre trebuie folosit eficient, întrucât este vorba despre banii contribuabililor europeni.

''Referitor la fondurile de coeziune, există mereu nevoi întrucât vor fi întotdeauna ţări care sunt mai avansate şi altele care sunt mai în spate. Ceea ce este specific politicii de coeziune depinde de situaţie şi de parametrii la care anumite ţări rămân în urmă sau nu. Acum, dacă privim la situaţia de azi - cu Pactul Ecologic, care se află pe masă acum, dar şi cu coeziunea şi agricultura - atunci evident trebuie să te gândeşti la modul în care poţi integra, pentru că multe probleme din dezbaterea privind clima se produc în contextul politicii de coeziune şi al politicii agricole comune. Acest lucru este foarte complicat şi înţeleg perfect că poate fi mai sensibil pentru ţara A decât pentru ţara B, dar acestea sunt lucrurile asupra cărora trebuie să ajungi la un compromis, iar aspectul care mă face optimist este faptul că toate aceste lucruri sunt cunoscute. Dacă există cel puţin claritate în legătură cu obiectivele fiecăruia, atunci este făcut un pas important către ajungerea la un compromis'', a spus Van Overtveldt (ECR), şeful echipei de negociere a Parlamentului European pentru bugetul multianual 2021-2027.

El a salutat demersurile făcute de preşedintele Consiliului European, Charles Michel, în vederea ajungerii la un compromis între toate statele membre cu privire la viitorul buget multianual al UE.

''În primul rând, intenţia lui Charles Michel este foarte corectă. El a fost foarte explicit în legătură cu asta când a venit în BUDG pentru a spune ce încearcă să facă. În al doilea rând, dacă urmărim toate procedurile, atunci după 20 februarie vom avea o perioadă de 1,5-2 luni. Aşadar, chiar dacă vom avea doar un acord parţial, încă vom avea câteva săptămâni pentru a lucra asiduu şi vom vedea unde putem ajunge. Dar, desigur, totul depinde în primul rând de ce fel de propunere va fi prezentată de Charles Michel pe 20 februarie şi apoi ce fel de reacţii vor fi în caz de dezacord'', a menţionat el.

Liderii statelor membre ale Uniunii Europene vor discuta despre bugetul pe termen lung al UE pentru 2021-2027 în cadrul unei reuniuni speciale a Consiliului European pe 20 februarie, la Bruxelles. Ei nu au convenit încă asupra unei poziţii comune. Parlamentul European şi-a adoptat poziţia în noiembrie 2018, în urma propunerii Comisiei Europene din mai 2018. PE trebuie să dea un aviz pozitiv următorului cadru financiar multianual.

În perspectiva summitului extraordinar al UE din 20 februarie, eurodeputaţii dezbat miercuri, la Strasbourg, priorităţile pentru următorul buget pe termen lung al Uniunii Europene, alături de reprezentanţii Consiliului UE şi ai Comisiei Europene.

Este de aşteptat ca membrii PE să-şi reitereze apelul pentru un cadru financiar multianual ambiţios pentru perioada 2021-2027, care să garanteze că domenii prioritare ale UE, precum schimbările climatice, cercetarea, digitalizarea şi sprijinul pentru tineri (Erasmus+, ocuparea forţei de muncă în rândul tinerilor) vor beneficia de finanţare adecvată, fără sacrificarea continuităţii sprijinului pentru comunităţile rurale, fermieri sau regiuni defavorizate. De asemenea, trebuie să se asigure resurse bugetare pentru soluţionarea efectelor crizei financiare, migraţie şi securitate. AGERPRES/(A-autor: Gabriela Ionescu, editor online: Anda Badea)