Comisia Europeană va propune schimbări în sistemul de aderare a unor noi state la UE pentru ca actualele state membre să aibă un rol sporit în acest proces, decizie luată în urma presiunilor Franţei şi ale altor state vest-europene care s-au opus recent continuării procesului de aderare a statelor din Balcani.

Potrivit documentului consultat de publicaţia Financial Times, citată de agenţia MIA, care ar urma să fie publicat de Comisia Europeană săptămâna aceasta, regresele sau amânarea reformelor cerute statelor candidate în timpul negocierilor de aderare pot conduce în cazurile cele mai serioase la întreruperea sau suspendarea negocierilor, precum şi la redeschiderea unor capitole de negociere deja închise.

În document se propune şi creşterea stimulentelor pentru statele candidate care performează în realizarea reformelor, cum ar fi creşterea finanţării europene sau o integrare sporită cu politicile, pieţele şi programele comunitare în care aceste state au înregistrat progrese.

Potrivit unor oficiali şi diplomaţi, acest document care este un nou potenţial subiect de divergenţe între statele membre ale UE mai necesită dezbateri, inclusiv asupra modalităţii prin care statele membre vor putea opri un proces de extindere aflat în desfăşurare.

Mai multă claritate în acest proces a fost cerută atât de statele vest-europene care au blocat recent continuarea procesului de extindere a UE către statele din Balcani, cât şi de acestea din urmă, care se tem însă că noua iniţiativă a Comisiei Europene va creşte riscul ca ele să nu mai poată adera deloc la UE.

Franţa, împreună cu Olanda şi Danemarca, dar în dezacord cu alte state membre, au blocat în octombrie deschiderea negocierilor de aderare cu Albania şi Macedonia de Nord, invocând în principal argumentul că aceste state nu au făcut suficiente progrese în combaterea corupţiei şi consolidarea statului de drept.

Potrivit Reuters, Franţa a avansat în noiembrie o propunere de revizuire a procesului de aderare, astfel încât statele membre să aibă un cuvânt mai greu de spus în acesta. Comisia Europeană a avut în vedere această propunere, însă în proiectul de document consultat acum şi care ar putea fi dezvăluit miercuri nu se regăsesc toate cererile Franţei, cum ar aceea ca fondurile europene alocate noilor state membre să provină din cele deja repartizate statelor cele mai sărace deja membre ale UE.

Preşedintele francez Emmanuel Macron este cel mai vocal dintre politicienii vest-europeni care susţin că ultima extindere majoră a blocului comunitar, când au aderat România şi Bulgaria, a fost una grăbită.AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Anda Badea)