Ideea privind recunoaşterea internaţională a neutralităţii enunţată de către preşedintele Igor Dodon nu este deloc inocentă şi poate avea consecinţe grave atât pentru suveranitatea Republicii Moldova, cât şi pentru relaţiile ei cu UE, a apreciat joi fostul ministru de externe Nicu Popescu într-o declaraţie, citată de Radio Chişinău.

Declaraţia sa intervine la o zi după ce Igor Dodon a declarat miercuri, de la tribuna Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), că factorul-cheie în rezolvarea conflictului transnistrean este recunoaşterea internaţională a neutralităţii Republicii Moldova.

''O astfel de 'recunoaştere internaţională'' a neutralităţii poate fi uşor folosită pentru a bloca aspiraţiile europene ale Republicii Moldova, a afirmat fostul ministru de externe în guvernul Maiei Sandu, care a căzut în noiembrie trecut în urma moţiunii depuse de partenerii socialişti de guvernare.

Riscul este, în opinia sa, că Rusia ar putea utiliza orice document care consfinţeşte internaţional neutralitatea Republicii Moldova ca bază juridică pentru a bloca integrarea europeană a republicii.

Potrivit acestuia, problemele în politica externă a Chişinăului ar putea să apară mult înainte. Instituţiile responsabile de securitatea republicii primesc destul de multă asistenţă din partea SUA şi a UE, inclusiv ministerele Apărării şi de Interne. Această asistenţă ar putea fi contestată că fiind contrară ''neutralităţii'' Republicii Moldova în cazul în care unor state străine li se deleagă dreptul de garantare şi, prin urmare, interpretare a neutralităţii Republicii Moldova.

În acest sens, Nicu Popescu atrage atenţia că ar putea fi afectate şi alte domenii de cooperare dintre Republica Moldova şi UE sau SUA.

Există şi riscul ca un astfel de acord privind recunoaşterea neutralităţii să se poată transforma uşor într-un angajament respectat de Occident, care îşi va limita cooperarea cu Republica Moldova, dar nu şi de Rusia, mai avertizează el, evocând Memorandumul de la Budapesta semnat în 1994 de Ucraina cu Rusia, SUA şi Marea Britanie prin care Ucraina renunţa la armele sale nucleare în schimbul garanţiilor de respectare a integrităţii teritoriale a Ucrainei.

Rusia a reluat presiunile economice asupra Ucrainei la doar câţiva ani după semnarea acestui memorandum, iar în 2014 armata rusă a intervenit pentru a anexa Crimeea şi pentru a destabiliza Donbasul, a menţionat Nicu Popescu, avertizând că există toate premisele ca Rusia să încalce un astfel de acord atunci când îi va conveni, tot aşa cum a încălcat prevederile Acordului (OSCE) de la Istanbul şi Memorandumul de la Budapesta cu privire la Ucraina.

În 2008-2009, fostul preşedinte Vladimir Voronin a încercat să promoveze o astfel de recunoaştere internaţională a neutralităţii Republicii Moldova, însă UE a refuzat să participe la astfel de discuţii, invocând faptul că Bruxellesul nu poate participa la nişte aranjamente internaţionale care constrâng suveranitatea Republicii Moldova, a mai amintit ex-ministrul de externe.

Recunoaşterea internaţională a neutralităţii ar limita suveranitatea Republicii Moldova de a-şi alege propria politică externă şi este foarte probabil că aceasta va fi folosită pentru a limita relaţiile Chişinăului cu UE nu doar în domeniul securităţii, dar şi în domeniile politic şi economic. Este o iniţiativă care riscă să dezechilibreze şi mai mult politica externă actuală suficient de dezechilibrată, avertizează Nicu Popescu într-o postare pe pagina sa de Facebook. AGERPRES/(AS-autor: Lilia Traci, editor: Sorin Popescu, editor online: Gabriela Badea)

Foto: (c) Nicu Popescu / Facebook