Într-un vot recent în Consiliul de Securitate al ONU privind extinderea ajutorului transfrontalier pentru Siria, Regatul Unit s-a aliniat cu SUA şi s-a abţinut, într-o rară separare faţă de partenerii săi europeni, ceea ce ar putea anunţa şi alte poziţionări asemănătoare ale Londrei după Brexit, notează marţi euractiv.com.

Unii diplomaţi au încercat să minimalizeze importanţa votului din 10 ianuarie explicând că, deşi poate exista o coordonare în astfel de negocieri, în final votul rămâne, mai presus de orice, o decizie de politică naţională.

Însă alţii au atras atenţia clar cu privire la atitudinea neobişnuită adoptată de Londra în timpul votului privind Siria, moţiunea fiind elaborată de Germania şi Belgia şi susţinută de Franţa şi Estonia. Germania, Belgia şi Estonia sunt în prezent membri nepermanenţi ai Consiliului de Securitate.

Ca membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, Regatul Unit are drept de veto egal cu Franţa, SUA, Rusia şi China.

Odată cu ieşirea din Uniunea Europeană la 31 ianuarie, ''Regatul Unit nu va mai fi constrâns juridic de poziţiile europene'', a explicat un diplomat ONU, sub rezerva anonimatului.

''În legătură cu Statele Unite, Londra riscă să joace acelaşi rol precum China, care deseori acţionează în sprijinul Rusiei'', a adăugat el.

Ce e sigur este faptul că după Brexit britanicii nu vor mai participa la reuniunile de coordonare ale europenilor, care sunt ţinute periodic la New York.

Articolul 34 al Tratatului privind Uniunea Europeană prevede că membrii săi din Consiliul de Securitate al ONU ''se vor consulta şi vor apăra'' interesele blocului comunitar.

Pentru poziţii comune, foarte probabil se va adopta o strategie ''de la caz la caz'', potrivit mai multor diplomaţi care au declarat că speră ca Londra să-şi păstreze ''dorinţa de a continua să lucreze împreună'' cu UE asupra unor dosare diverse precum Iran sau Coreea de Nord.

Până în prezent, Parisul, Berlinul şi Londra au făcut un front unit împotriva deciziei SUA de retragere din acordul nuclear iranian, semnat în 2015.

În Consiliul de Securitate, Franţa are mai mult de riscat decât alţii prin plecarea britanicilor din Uniunea Europeană. În condiţiile unei administraţii americane deseori impredictibile, Londra şi Parisul ar putea prezenta un front european unit în negocieri tripartite. În viitor, însă, Franţa s-ar putea găsi în minoritate faţă de ceilalţi doi parteneri ai săi.

Prin procedura de rotaţie a membrilor nepermanenţi, Franţa ar fi singura ţară membră a UE dintre cei 15 membri ai Consiliului de Securitate în 2022 dacă Albania îi succede Estoniei, iar Irlanda nu este aleasă în iunie viitor.

Se va poziţiona Londra mai aproape de grupul CANZ - Canada, Australia şi Noua Zeelandă, toate trei membre ale Commonwealth? Sau va merge singură, aşa cum fac Rusia, China şi Japonia? În acest caz, Regatul Unit 'riscă să fie atras pe orbita americană', este de părere diplomatul ONU.

Printre consecinţele practice şi imediate ale Brexitului, Londra va trebui să-şi consolideze misiunea diplomatică de la New York întrucât nu va mai fi reprezentată în numeroasele reuniuni ONU de misiunea Uniunii Europene, adaugă euractiv.com.AGERPRES/(AS - autor: Tudor Martalogu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)