Problema independenţei Scoţiei părea că a fost tranşată în urmă cu şase ani, dar Brexitul a dat un nou impuls partizanilor independenţei, decişi să redeschidă dezbaterea în pofida intransigenţei afişate de Londra. Iminentă după mai mulţi ani de amânări, ieşirea Regatului Unit din Uniunea Europeană afectează mai ales Scoţia şi Irlanda de Nord, provincii care s-au pronunţat majoritar împotrivă în 2016, sporind temerile privind apariţia unor fisuri în unitatea ţării, comentează marţi AFP.

Pentru susţinătorii independenţei Scoţiei, această alegere istorică justifică consultarea din nou a electoratului provinciei care s-a pronunţat în proporţie de 55% pentru a rămâne membră a Regatului Unit, într-un prim referendum organizat în 2014.

În opinia lor, dintre cei 62% de scoţieni care au votat contra Brexitului unii au basculat şi au în vedere ca naţiunea lor să-şi decidă singură calea de urmat, după peste 300 de ani în interiorul regatului. Teoretic, acest lucru i-ar permite Scoţiei să adere la Uniunea Europeană.

Nicola Sturgeon, premierul Scoţiei şi lidera Partidului Naţional Scoţian (SNP), a sporit presiunea asupra guvernului de la Londra pentru a organiza un al doilea referendum privind independenţa.

Ea i-a scris premierului britanic Boris Johnson pentru a-i solicita oficial acest lucru, estimând că victoria zdrobitoare pe plan local a partidului său în alegerile parlamentare din 12 decembrie îi conferă un mandat în acest sens.

Dar liderul conservator a refuzat ferm, ceea ce a făcut-o pe Sturgeon să acuze partidul aflat la putere la Londra că ignoră voinţa poporului. ''Problema conservatorilor este următoarea: cu cât mai mult ei încearcă să împiedice democraţia, cu atât mai mult alimentează sprijinul pentru cauza independenţei'', a scris ea pe Twitter.

În faţa unui guvern britanic inflexibil, executivul scoţian ar putea încerca să se adreseze justiţiei, dar experţii estimează că şansele de reuşită sunt mici.

Dacă în favoarea unui al doilea referendum apare o majoritate clară, guvernul britanic va trebui probabil să accepte, a estimat Nicola McEwen, profesoară de politici teritoriale la Universitatea din Edinburgh.

În aşteptarea unei decizii, manifestaţii pro-independenţă sunt organizate periodic pe străzile din Edinburgh şi Glasgow.

În eventualitatea în care Londra ar urma să autorizeze în cele din urmă un referendum, sondajele de opinie nu indică nicio majoritate clară pentru o tabără sau alta. ''A existat un mic impuls în favoarea independenţei, dar a fost modest şi adus în principal de cei care au votat pentru rămânerea în Uniunea Europeană'', a subliniat McEwen.

Pe termen mai lung, însă, dacă Brexitul ar avea consecinţe economice negative în următorii ani, acest lucru ar putea alimenta nemulţumirile scoţienilor şi ar oferi noi argumente susţinătorilor independenţei, adaugă AFP.AGERPRES/(AS - autor: Tudor Martalogu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Ada Vîlceanu)