Grecia, care în premieră va fi prezidată de o femeie începând de miercuri, a ales să pună capăt stereotipurilor de gen predominante în această ţară, aflată la coada plutonului UE în materie de paritate, notează marţi France Presse.

Ekaterini Sakellaropoulou, în vârstă de 63 de ani, care urmează să fie aleasă miercuri în parlamentul grec, a deschis deja o breşă în octombrie 2018, devenind prima femeie ce prezidează Consiliul de Stat, într-un sector unde posturile cheie sunt rezervate bărbaţilor.

Cu o săptămână în urmă, ea a fost propusă de prim-ministrul conservator Kyriakos Mitsotakis să-i succeadă actualului preşedinte al republicii Prokopis Pavlopoulos al cărui mandat expiră în martie.

"Acesta este un pas pozitiv, care înlătură stereotipurile dominaţiei masculine în centrele de luare a deciziilor", a comentat pentru AFP Maria Stratigaki, profesor de politică socială la Universitatea Panteion din Atena.

Această expertă subliniază "importanţa acestei alegeri într-o societate unde discriminările faţă de femei sunt încă foarte evidente, de la disfuncţia parităţii la diferenţele salariale".

Grecia ocupă ultimul loc în ceea ce priveşte egalitatea bărbaţi-femei, potrivit Indicelui European de Gen (EIGE).

"Să nu ne ascundem după degete, societatea greacă este încă marcată de discriminare împotriva femeilor", a recunoscut prim-ministrul, explicând de ce a ales "progresul" încetând tradiţia şefilor de stat bărbaţi.

În urmă cu un an, Ekaterini Sakellaropoulou a ţinut un discurs în cadrul unei conferinţe la Universitatea Panteion despre rolul femeilor în societate şi a subliniat "lunga luptă a femeilor pentru egalitate".

"În ciuda paşilor importanţi făcuţi, problemele nu au dispărut", a declarat ea atunci. "Timpul este în favoarea schimbării", a mai spus ea, citând-o pe americanca Ruth Bader Ginsburg (RBG), judecătoare emblematică a Curţii Supreme a SUA, renumită pentru lupta sa pentru drepturile femeilor.

În ciuda arsenalului legislativ grec ce prevede o cotă obligatorie de 40% femei, acestea sunt rareori alese, mai notează AFP.

Actualul guvern al lui Kyriakos Mitsotakis include doar două femei miniştri, la fel ca cel al predecesorului său de stânga Alexis Tsipras.

Experţii consideră că printre motive sunt comunicarea politică şi mass-media ce acordă mai multă vizibilitate bărbaţilor, pe de o parte, iar pe de altă parte, lipsa femeilor în posturi-cheie.

Asociaţiile pentru apărarea femeilor şi-au înmulţit recent manifestaţiile denunţând discriminările şi violenţa împotriva femeilor în Grecia.

Maria Syrengela, secretar general al organizaţiei guvernamentale Egalitate de Gen, speră că alegerea lui Ekaterini Sakellaropolou la preşedinţia elenă va servi ca "efect declanşator pentru ca femeile să îşi găsească o poziţie demnă în societate".

Cu toate acestea, unii analişti descriu alegerea lui Ekaterini Sakellaropoulou drept un "truc de comunicare" al premierului, criticat pentru poziţiile sale conservatoare în materie de drepturi.

Numele lui Ekaterini Sakellaropoulou a făcut consens în întregul spectru politic grec. Astfel, magistratul poate conta miercuri pe voturile a cel puţin 266 de deputaţi din 300, ai partidului conservator la putere Noua Democraţie, ai opoziţiei de stânga Syriza a fostului prim-ministru Alexis Tsipras şi ai mişcării de centru-stânga Kinal.

Atât la dreapta spectrului politic, cât şi la stânga, "în toate partidele există voci care cer modernizarea societăţii şi mai mult loc pentru femei", mai afirmă Maria Stratigaki.AGERPRES/(AS - autor: Sorin Calciu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)