Proiectele de texte finale ale conferinţei internaţionale de duminică de la Berlin cu privire la conflictul din Libia sunt aproape finalizate, a indicat vineri diplomaţia rusă, exprimându-şi totuşi regretul că cei doi beligeranţi refuză să se întâlnească, informează AFP.

'Documentele finale sunt acum, în opinia mea, aproape aprobate (...) Ele respectă deplin deciziile Consiliul de Securitate al ONU cu privire la Libia', a afirmat ministrul de externe rus Serghei Lavrov, într-o conferinţă de presă la Moscova.

Lavrov nu a făcut precizări despre conţinutul acestor texte, dar a avertizat în legătură cu excesul de optimism, în pofida respectării, începând din 12 ianuarie, a încetării focului orchestrate de preşedintele rus Valdimir Putin şi de omologul turc al acestuia, Recep Tayyip Erdogan.

Potrivit lui Lavrov, relaţia rămâne 'foarte tensionată' între principalii beligeranţi, şeful guvernului de la Tripoli, Fayez al-Sarraj, şi mareşalul Khalifa Haftar, care 'refuză chiar şi să se afle în aceeaşi încăpere'.

Mareşalul Haftar, susţinut în special de Arabia Saudită, Egipt şi Emiratele Arabe Unite, desfăşoară de la începutul lunii aprilie o ofensivă pentru a cuceri capitala libiană, sediul Guvernului de Uniune Naţională (GNA, recunoscut de ONU), condus de Fayez al-Sarraj.

'Cel mai important, acum, este ca după conferinţa de la Berlin (...) părţile libiene să nu repete greşelile din trecut, stabilind noi condiţii şi lansând acuzaţii', a mai spus Lavrov, care va lua parte la reuniunea din capitala Germaniei.

Obiectivul principal al conferinţei vizează consolidarea armistiţiului şi împiedicarea de ingerinţe străine în Libia.

Un semn clar al dificultăţilor este şi faptul că mareşalul Haftar a părăsit duminică Moscova fără a semna un acord de încetare a focului, spre deosebire de Fayez al-Sarraj. Negocierile, care s-au atins pe parcursul a şapte ore, s-au derulat prin intermediarii ruşi şi turci, cei doi libieni refuzând să comunice direct.

Libia, ţară nord-africană cu cele mai mari rezerve de petrol de pe continent, este marcată de violenţe şi de lupte pentru putere după înlăturarea şi moartea dictatorului Muammar Gaddafi, în urma unei revolte populare şi a intervenţiei militare purtate de Franţa, Marea Britanie şi SUA.

Ankara îl susţine pe Sarraj, în sprijinul căruia desfăşoară militari, iar în privinţa Moscovei există suspiciuni, negate de aceasta, că îl sprijină pe Haftar cu arme, bani şi mercenari. AGERPRES/(AS - autor: Irina Cristea, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)