Un nou guvern, reformă constituţională, a doua zi după aceste anunţuri neaşteptate ale preşedintelui rus Vladimir Putin, aprecierile converg: preşedintele rus îşi pregăteşte viitorul, întrucât sistemul pe care îl patronează de 20 de ani dă semne de eroziune, iar alegerile bat la uşă, comentează joi France Presse.

Politologi, opozanţi, editorialişti consideră că Vladimir Putin (67 de ani) a lansat într-adevăr o 'tranziţie a puterii', întrucât - conform legii în vigoare - el nu mai poate rămâne la Kremlin după 2024, când îşi încheie actualul mandat de şase ani, al patrulea la număr.

Vladimir Putin a spus joi în discursul despre starea naţiunii că a decis să revizuiască sistemul superprezidenţial rus, promiţând să reducă prerogativele şefului statului şi să le sporească pe cele ale Parlamentului care va avea atribuţia de a numi prim-ministrul. Potrivit experţilor, el restrânge astfel funcţia prezidenţială, semn că intenţionează să plece definitiv de la Kremlin şi îşi pregăteşte un nou rol.

'Cred că Putin va rămâne principala figură în Rusia, aşa cum a fost în ultimii 20 de ani', consideră experta rusă Maria Lipman.

Unii şi-l imaginează în rol de arbitru suprem, deasupra bătăliilor politice, într-o funcţie de autoritate supremă, aşa cum a procedat Nursultan Nazarbaiev în Kazahstan, care în 2019 a devenit un fel de 'părinte al naţiunii', lăsând fotoliul prezidenţial unui fidel supus.

Putin ar putea, de exemplu, să rămână la conducerea Consiliului de Stat (Gossovet), un organism politic consolidat prin reforma sa constituţională, precum şi la şefia Consiliului Securităţii Rusiei, o structură puternică pe lângă preşedinţia rusă. Sau să facă ceva complet diferit.

'Vedem anumite piese din puzzle, sunt unele pe care nu le vedem şi altele pe care nu le vom vedea niciodată. Dar există un plan şi el este doar în capul lui Putin', apreciază Maria Lipman.

În pofida unei popularităţi de aproximativ 70%, Putin înţelege că eroziunea pândeşte verticala sa a puterii, veche de 20 de ani. O 'cerere de schimbare a apărut clar în cadrul societăţii ruse', a recunoscut miercuri Putin în discursul rostit în faţa camerelor reunite ale parlamentului şi a elitei politice ruse.

În cadrul acestui proces, el a anunţat o reformă inedită a Constituţiei, iar fidelul său premier Dmitri Medvedev a demisionat, presa rusă anunţând joi seara că acesta ar putea să ocupe funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Securităţii Rusiei şi ar putea coordona structurile de forţă.

Ilustrare a nemulţumirii societăţii, Moscova a fost pe parcursul verii 2019 scena - în pofida unei represiuni dure poliţieneşti - celei mai mari mişcări de contestare în Rusia de la revenirea lui Putin în 2012 la Kremlin, pe care îl părăsise pentru a ocupa funcţia de premier, făcând rocadă cu Dmitri Medvedev, din cauza limitării numărului de mandate prezidenţiale consecutive. La vremea respectivă, opoziţia a mobilizat sute de mii de oameni în stradă.

În septembrie 2019, partidul proprezidenţial Rusia Unită devenise într-atât de nepopular încât candidaţii puterii au preferat să se prezinte ca independenţi în alegerile locale din Moscova.

Or, 2021 este an electoral, cu alegeri legislative. Iar Rusia Unită este creditată doar cu 33% din preferinţe în sondaje, departe de procentul de 54% obţinut la alegerile din 2016.

Din cauza unei economii anemice, a unui nivel de trai în scădere, premierul fidel Dmitri Medvedev, în funcţie de opt ani, îşi vede popularitatea stagnând între 30% şi 38%.

Numirea unui nou şef de guvern înseamnă, aşadar, un nou început: Mihail Mişustin, şeful Serviciului federal fiscal, este cert un necunoscut, dar nu un nou venit.

La 53 de ani, el este considerat drept un înalt funcţionar deosebit de eficient, promotor al digitalizării. Mişustin a transformat fiscul - birocraţia sclerozată şi coruptă - într-un organism eficient şi de temut.

Cu acest profil mai mult de tehnocrat decât de politician, el nu apare ca un potenţial succesor.

'Ridicarea sa la rangul de premier vizează să imprime cabinetului o direcţie fondată pe competenţe şi axată pe agenda internă', consideră Dmitri Trenin, directorul Centrului Carnegie din Moscova.

Potrivit unei anchete a Institutului de sondare a opiniei publice VŢIOM, 52% dintre ruşi cred că din punct de vedere economic 'ce e mai rău de abia urmează'.

În discursul său de miercuri, Vladimir Putin a anunţat obiective complexe: creşterea prosperităţii ruşilor, stoparea crizei demografice, modernizarea ţării. Toate acestea înainte de 2024.

'Mişustin trebuie să transpună în practică programul lui Putin, proiecte estimate la 26 trilioane de ruble (379 de miliarde de euro). Înainte de 2024. Or, implementarea lentă şi creşterea economică slabă au fost în centrul criticilor la adresa lui Medvedev', notează cotidianul economic Vedomosti. AGERPRES/(AS-autor: Lilia Traci, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Irina Giurgiu)