Şeful diplomaţiei Uniunii Europene, Josep Borrell, a condamnat marţi "ingerinţa Turciei" în conflictul din Libia, în finalul unei reuniuni la Bruxelles cu miniştrii de externe ai Franţei, Germaniei, Italiei şi Regatului Unit, potrivit France Presse.

În acelaşi timp, miniştrii de externe ai Franţei, Regatului Unit, Germaniei şi Italiei au condamnat marţi orice "ingerinţă externă" în conflictul din Libia, la capătul acestei reuniuni de urgenţă la Bruxelles.

În această ţară din Africa de Nord aflată în plin haos, "o încetare imediată a ostilităţilor este crucială", indică un comunicat comun semnat de asemenea de şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell. "Ingerinţa externă persistentă alimentează criza", apreciază ei.

Întrebat de jurnalişti despre acest comunicat comun în care se condamnă "ingerinţa străină", Borrell a subliniat: "În mod evident acesta se referă la decizia turcă de a interveni cu trupe la sol în Libia, ceea ce noi respingem şi ne sporeşte îngrijorarea cu privire la situaţia" din această ţară.

Borrell şi patru dintre omologii săi din ţări membre ale UE s-au întâlnit de urgenţă marţi pentru a evoca situaţia din Libia, unde mareşalul Khalifa Haftar îşi continuă ofensiva spre Tripoli.

Forţele lui Khalifa Haftar, omul forte din estul libian, susţinut în special de Arabia Saudită, Egipt şi Emiratele Arabe Unite au anunţat luni că au cucerit în întregime oraşul Sirt, controlat până atunci de guvernul de la Tripoli.

Europenii se tem că intervenţia militară a Ankarei în sprijinul acestui Guvern de Uniune Naţională GNA, recunoscut de ONU va acutiza situaţia.

"Libia a devenit un loc în care alte puteri desfăşoară un război prin forţe interpuse şi noi nu vrem să mai acceptăm aceasta", a declarat ministrul german Heiko Maas, sosind la Bruxelles.

El a discutat cu omologii săi britanic, Dominic Raab, francez Jean-Yves Le Driab, şi italian Luigi Di Maio.

"Libia nu reprezintă doar un risc pentru fenomenele migratorii, ea este un risc şi pentru pericolul terorist", a declarat ministrul italian, care era aşteptat apoi în Turcia.

Maas, Le Drian şi Raab au discutat apoi despre alt dosar fierbinte al momentului: consecinţele uciderii vineri a generalului iranian Qassem Soleimani într-un raid american la Bagdad.

Regatul Unit, Franţa şi Germania sunt cosemnatare a acordului din 2015 asupra programului nuclear iranian, din care preşedintele american Donald Trump a decis să retragă SUA în 2018, reactivând un regim al sancţiunilor, punct de plecare în noua criză între Washington şi Teheran.

În prezent, acest acord a devenit foarte vulnerabil spre marele regret al europenilor. "Acest acord nuclear este în pericol în prezent pentru că este parţial golit de substanţă", a subliniat la Paris secretarul de stat francez pentru afaceri externe, Jean-Baptiste Lemoyne.

Potrivit lui Le Drian, europenii ar putea decide "în zilele următoare" declanşarea unui mecanism prevăzut în acord, susceptibil de a duce la restabilirea sancţiunilor ONU împotriva Iranului.

De duminică, Teheranul a anunţat ridicarea oricărei limitări a îmbogăţirii uraniului, o decizie pe care Josep Borrell a declarat luni că o "regretă profund". El a convocat pentru vineri o reuniune extraordinară a miniştrilor de externe din UE.

"Continuăm să credem că este un acord important care va împiedica Iranul să se doteze cu bomba nucleară", a afirmat marţi Heiko Maas.AGERPRES/(AS - autor: Lilia Traci; editor: Florin Ştefan, editor online: Adrian Dădârlat)