Washington, 7 ian /Agerpres/ - Până acum nimic nu i-a mers preşedintelui american Donald Trump pentru a opri procesul de impeachment împotriva sa. Implicarea SUA într-o criză de mari proporţii cu Iranul pare să fie ultimul lucru pe care-l încearcă, o tentativă riscantă care însă în final l-ar putea costa foarte scump, comentează marţi agenţia EFE.

Presa americană a descris ordinul lui Trump de a-l ucide pe puternicul general irakian Qassem Soleimani drept un ''impuls'', o decizie atât de agresivă că i-a uimit chiar şi pe înalţii responsabili ai Pentagonului, dar pe care Administraţia de la Washington a justificat-o prin pericolul unui ''atac iminent''.

Înaintea lui Trump, preşedinţii George W. Bush (2001-2009) şi Barack Obama (2009-2017) ştiau şi ei unde se afla Soleimani. Generalul iranian nu se ascundea, în timp ce la Washington era descris drept arhitectul politicii expansioniste a Iranului în Orientul Mijlociu. Cu toate acestea, niciunul dintre predecesorii preşedintelui Trump nu a îndrăznit să încerce să-l elimine fizic pe Soleimani, o astfel de acţiune având consecinţe imprevizibile.

Atunci, de ce a ales liderul de la Casa Albă să facă acum acest pas? Michael Traugott, profesor la Universitatea din Michigan şi expert în analiza opiniei publice, crede că probabil Trump a avut în vedere două evenimente: procesul politic (impeachment) împotriva sa şi alegerile prezidenţiale din noiembrie, când va încerca să obţină al doilea mandat la Casa Albă. ''Ceea ce el doreşte este ca membrii Congresului să vorbească despre altceva decât procesul politic'', spune Traugott.

Lucru pe care în parte Trump l-a şi reuşit. De când Soleimani a fost ucis, vineri dimineaţa, criza iraniană a dominat ştirile şi primele pagini ale marilor ziare americane. Chiar şi Nancy Pelosi, preşedinta democrată a Camera Reprezentanţilor şi cea care a declanşat procesul de impeachment împotriva lui Trump, a intrat în acest joc odată cu anunţul că această cameră a Congresului va vota săptămâna aceasta o limitare a prerogativelor ce i-ar permite liderului de la Casa Albă să pornească un război împotriva Iranului.

Dar cu toate că deocamdată Trump a reuşit să distragă atenţia de la procesul său politic, în final pariul i-ar putea ieşi foarte prost. El a spus de mai multe ori că nu doreşte un război cu Iranul şi că vrea să scoată SUA din ''războaiele fără sfârşit'' din Orientul Mijlociu. Se pare însă că de data aceasta el s-a lăsat purtat de vanitate şi de dorinţa de a arăta supremaţia militară americană.

''Sloganul său este ''America întâi'' (America first)'', aminteşte Traugott. ''În viziunea lui Trump, demonstrarea forţei presupune ordonarea unui atac fără consultarea liderilor străini şi lansarea unei acţiuni agresive în mod independent. Iar pentru aceasta există şi un motiv, acela de a apăra independenţa SUA'', explică analistul citat.

Desigur că acţiunea unilaterală are un preţ. Imediat după atacul aerian care l-a ucis pe Soleimani, mai mulţi aliaţi ai SUA, inclusiv Franţa, Germania şi Marea Britanie, şi-au exprimat preocuparea faţă de escaladarea tensiunilor. Drept urmare, secretarul american de stat Mike Pompeo a fost nevoit să-şi petreacă zilele următoare la telefon încercând să calmeze spiritele, potrivit Departamentului de Stat el având mai mult de 20 de convorbiri telefonice cu responsabili din alte ţări.

Însă în pofida dezaprobării atacului la nivel internaţional, în SUA baza electorală a lui Trump este de acord cu acţiunea sa. Un sondaj publicat luni de HuffPost arată că 61% dintre votanţii săi la alegerile din 2016 sprijină deplin decizia luată. În schimb, 85% dintre alegătorii contracandidatei sale democrate Hillary Clinton resping total atacul ordonat de Trump.

''Votanţii lui Trump văd în aceasta o afirmare a supremaţiei americane, aşa cum el doreşte să fie interpretată. Şi cu siguranţă că (Trump) va folosi un discurs de supremaţie şi control în descrierea acestui fapt'', remarcă Madiha Afzal, expertă în relaţii internaţionale la centrul de reflecţie Brookings.

Totuşi, lucrurile s-ar putea complica dacă liderul american va sfârşi prin a implica SUA într-un conflict armat, întrucât în ultimii ani în rândul americanilor a crescut respingerea faţă de intervenţiile militare în străinătate, mai ales după războiul din Irak, după cum arată datele institutului Gallup.

Dacă criza escaladează şi se transformă într-un război cu morţi în rândul americanilor şi trimiteri masive de trupe, atunci Trump ar putea avea dificultăţi în a-şi vinde mesajul. Şi aceasta l-ar putea costa realegerea la Casa Albă.AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Florin Ştefan, editor online: Adrian Dădârlat)