Preşedintele iranian Hassan Rouhani l-a avertizat marţi pe omologul său francez, Emmanuel Macron, că interesele americane în Orientul Mijlociu sunt de acum înainte "în pericol", după uciderea unui general iranian într-un atac american în Irak, potrivit preşedinţiei iraniene, citată de AFP.

"SUA trebuie să ştie că interesele lor şi securitatea lor în regiune sunt în pericol şi că ele nu pot scăpa consecinţelor acestei mari crime", a declarat Hassan Rouhani în cursul unei convorbiri telefonice cu Emmanuel Macron.

Potrivit unui comunicat al preşedinţiei de la Teheran, Rouhani a adăugat că "americanii au comis o eroare strategică majoră ucigându-l pe generalul Qassem Soleimani", şeful operaţiunilor externe ale Gardienilor Revoluţiei, armata de elită a Republicii Islamice, eliminat într-un atac cu dronă americană vineri la Bagdad.

În comunicat se mai precizează că potrivit lui Rouhani, acest atac riscă să aibă efect invers faţă de rezultatele scontate de SUA.

"Constatăm că această crimă a întărit ca niciodată unitatea şi solidaritatea poporului iranian şi pe cele ale poporului irakian", la fel ca şi legăturile între aceste două naţiuni, i-a spus el lui Macron.

"Republica Islamică a Iranului nu caută niciodată războiul şi insecuritatea în regiune, dar nu ezită să-şi apere drepturile şi suveranitatea", a adăugat preşedintele amintind angajamentul generalului Soleiman, "campion al luptei împotriva terorismului", împotriva grupării jihadiste sunnite Statul Islamic în Irak şi în Siria.

Iranul a promis să răzbune lui Soleimani, iar Parisul i-a cerut luni să nu facă nimic în acest sens.

La două zile după ce Iranul a anunţat o nouă reducere a angajamentelor sale asumate în faţa comunităţii internaţionale în legătură cu programul său nuclear, Rouhani a reafirmat că Iranul este pregătit să revină la aplicare deplină şi integrală a acordului încheiat cu partenerii său externi asupra acestui subiect dacă aceştia "îşi îndeplinesc obligaţiile".

Iranul a încheiat în 2015 la Viena cu Grupul celor Şase (China, SUA, Franţa, Marea Britanie, Rusia plus Germania) un acord care permitea să se pună capăt celor 12 ani de criză legată de programul său nuclear.

Prin acest text, Teheranul a acceptat să-şi reducă drastic activităţile nucleare, astfel încât să probeze că acestea nu au niciun scop militar, în schimbul ridicării unei părţi a sancţiunilor economice internaţionale care îi sufocau pe atunci economia.

Dar decizia americană de a denunţa acordul în 2018 şi de a restabili sancţiunile economice împotriva Iranului a privat ţara de beneficiile pe care sconta şi a aruncat economia iraniană într-o profundă recesiune.

Teheranul reproşează partenerilor săi rămaşi în pact că îşi încalcă angajamentul nefăcând nimic concret pentru a ajuta Republica Islamică să ocolească sancţiunile. AGERPRES/(AS-editor:Lilia Traci, editor online: Ady Ivaşcu)