Trimisul special al AGERPRES, Florin Ştefan, transmite: Jewher Tohti, fiica profesorului uigur încarcerat în China Ilham Tohti, câştigătorul premiului Saharov pe 2019, Monica Benicio, partenera activistei braziliene asasinate Marielle Franco, Patxon Metuktire, nepotul şefului de trib Raoni care militează pentru drepturile indigenilor şi protejarea pădurii amazoniene, activista pentru mediu braziliană Claudelice Silva dos Santos, precum şi cinci membre ale grupului kenyan The Restorers, format din eleve care au dezvoltat o aplicaţie pentru a lupta împotriva mutilării genitale a fetelor şi femeilor, au venit la Strasbourg în această săptămână pentru a transmite un mesaj de speranţă şi un îndemn la acţiune.

Jewher Ilham a spus în cadrul unei întâlniri cu ziariştii că este o onoare pentru ea şi familia ei că tatăl său a primit premiul Saharov, deşi nu ştie care au fost consecinţele acestei distincţii asupra situaţiei familiei sale din China, unde este conştientă că nu va mai reveni vreodată.
 

Foto: (c) Vincent Kessler/REUTERS 

"Titlul premiului este pentru drepturile omului şi libertatea de gândire. Tatăl meu a practicat libertatea de gândire, de a scrie, de a se exprima. Toate aceste drepturi sunt considerate un lux în China, deşi sunt drepturi fundamentale peste tot în lume", a afirmat ea, adăugând că sute de mii de oameni sunt închişi în tabere, la fel ca tatăl său, deşi mulţi dintre ei nu sunt activişti.

"Unde este tata? Nu ştiu nici măcar dacă este în viaţă. Nu am auzit nimic de la el din 2017", a spus ea. "După acest premiu vom continua să luptăm şi sperăm să vedem rezultate pozitive", a mai spus Jewher Ilham la întâlnirea cu jurnaliştii, înainte ca preşedintele Parlamentului European să ceară eliberarea lui "imediată şi necondiţionată".

Jewher Ilham s-a declarat sigură că tatăl ei "dacă ar avea o maşină a timpului şi s-ar putea întoarce în urmă cu şase ani ar face acelaşi lucru, cu toate că ar şti că ar fi arestat".

Ea a rememorat că şi-a văzut tatăl ultima dată în februarie 2013, când a fost arestat pe aeroportul din Beijing înainte de a se îmbarca într-un avion cu destinaţia Statele Unite, unde fusese invitat de universitatea din Indiana. Ei i s-a dat posibilitatea să plece în SUA, unde a rămas de atunci şi a devenit între timp o militantă pentru drepturile omului, iar tatăl ei a rămas în China, unde a fost în cele din urmă condamnat la închisoare pe viaţă pentru "separatism" în 2014.

Jewher spune că, spre deosebire de alţi uiguri, nu a primit ameninţări personale din partea guvernului chinez de când s-a stabilit în SUA, dar că au venit la ea doi studenţi chinezi care i-au spus că printre îndatoririle lor în SUA este şi cea de a raporta informaţii despre ea.
 

Foto: (c) Vincent Kessler/REUTERS  

Jewher Ilham, care şi-a susţinut în uigură discursul de mulţumire din plenul PE pentru decernarea premiului Saharov, a mărturisit că nu vorbea limba când a plecat din China, unde familia ei trăia la Beijing, şi că a învăţat-o în SUA la universitate.

Întrebată ce înseamnă pentru ea să fii uigur, ea a spus că, dacă China asta înseamnă ca drepturile să nu îţi fie respectate, în străinătate este echivalent cu a suferi că nu ai veşti de la familie.

Jewher spune că nu ştie ce impact a avut asupra familiei ei din China faptul că s-a anunţat decernarea premiului Saharov tatălui ei, dar este convinsă că a existat unul, deşi ea nu poate reveni în China pentru a discuta cu rudele ei.

Eurodeputatul britanic Phil Bennion, din grupul Renew Europe, a spus că Jewher Ilham este îngrijorată în special în legătură cu soarta fratelui ei de 13 ani şi şi-a exprimat speranţa că va avea loc o misiune a PE în China, deşi este conştient nu va putea fi implicat, dacă Brexitul se va produce pe 31 ianuarie.

"Nu ştim care e starea lui de sănătate, de peste doi ani nu a mai primit vizite. De la mijlocul lui 2017 nu mai are drepturi de vizitare. Există zvonuri că ar fi ţinut într-o închisoare din Beijing", a spus Bennion despre Ilham Tohti.

Militanţii brazilieni pentru drepturile omului şi protecţia mediului din Brazilia au fost prezentaţi la Parlamentul European de eurodeputata Isabel Santos, din grupul S&D, care a spus că nominalizarea lor la premiul Saharov este cu atât mai importantă, într-un moment în care preşedintele Jair Bolsonaro vorbeşte public împotriva militanţilor de toate felurile.

"După cum spune şeful de trib Raoni, totul a început acum 500 de ani, odată cu venirea oamenilor albi. Istoria nu poate fi rescrisă, dar putem să-i adăugăm noi capitole", a spus Isabel Santos.

Marielle Franco, activistă politică braziliană şi apărătoare a drepturilor omului care a fost ucisă brutal în martie 2018, a fost reprezentată de fosta ei parteneră, Monica Benicio.

"Era o femeie, era de culoare, era lesbiană şi a luptat pentru drepturile LGBTI. Nominalizarea ei pentru un astfel de premiu a fost o recunoaştere a ceea ce a fost ea ca persoană. Sperăm să fie un model pentru fetele tinere, de culoare, din favelele din Brazlia, să le dea încredere că pot ajunge unde vor. Nu putem fi liberi atât timp cât o singură persoană este închisă din cauza culorii pielii şi a stilului de viaţă", a spus Monica Benicio.

Şeful de trib Raoni, unul dintre liderii populaţiei Kayapo, a fost reprezentat la Parlamentul European de nepotul său Patxon Metuktire, întrucât are peste 80 de ani şi nu a putut veni personal.

"Când ni s-a spus despre nominalizarea pentru premiul Saharov am stat cu bunicul meu, am discutat despre asta şi a fost încântat. (...) Am trăit cu bunicul meu, ştiu ce face zilnic când nu este în Europa, şi anume stă şi gândeşte, vorbeşte cu noi, ne spune să continuăm lupta. Nu vorbeşte despre asta doar când vine în Europa şi discută cu jurnaliştii", a spus nepotul său Patxon Metuktire.

"Noi nu milităm doar pentru apărarea dreptului la pământ, ci şi a dreptului la viaţă. Cele două sunt legate indestructibil. (...) Vrem ca oamenii noştri să fie recunoscuţi drept protectori ai pământului", a mai spus nepotul şefului de trib Raoni.

Claudelice Silva dos Santos este o militantă pentru drepturile omului care a devenit activistă pentru protecţia mediului după ce fratele şi cumnata ei au fost ucişi din cauza eforturilor lor de a combate despădurirea în pădurea amazoniană.

"Lupta pentru mediu nu este doar lupta pentru o cauză, reprezintă lupta pentru casa noastră. În ţara mea există despăduriri masive. Puteţi omorî unul sau chiar mai mulţi dar suntem destui şi vom continua lupta. Vreau să dedic acest premiu tuturor celor care au fost asasinaţi de statul brazilian", a spus ea cu lacrimi în ochi, exprimându-şi speranţa că o delegaţie a Parlamentului European va putea veni în Brazilia pentru a evalua problemele de mediu la faţa locului.

O apariţie impresionantă la Parlamentul European au avut şi grupul de cinci eleve din Kenya, The Restorers, care au dezvoltat i-Cut, o aplicaţie menită să ajute fetele care au suferit mutilări genitale sau care se confruntă cu acest risc.

Aplicaţia face să fie mai uşor pentru victimele acestei proceduri foarte răspândite să găsească centre de ajutor sau să sesizeze operaţiile ilegale autorităţilor. Cele cinci fete de la The Restorers au fost prezentate la un seminar pentru jurnalişti de eurodeputata belgiană Assita Kanko, din grupul Europenii Conservatori şi Reformişti, ea însăşi o victimă a mutilării genitale.

Assita Kanko a spus că în Uniunea Europeană există 500.000 de femei şi fete care sunt nevoite să trăiască cu consecinţele pe termen lung ale mutilărilor genitale şi că în lume în fiecare an trei milioane de fete sunt în pericol de a suferi o astfel de intervenţie.

Oricât ar părea de greu de crezut, în Uniunea Europeană se produc şi în prezent mutilări genitale şi eurodeputata belgiană a prezentat cazuri din Irlanda sau Marea Britanie. "O mamă nu îşi poate mutila singură copila, este o decizie a comunităţii", a spus ea.

Fetele din grupul The Restorers, dintre care trei vor să devină desgineri de software, au vorbit cu timiditate despre cum le-a venit ideea aplicaţiei şi cum au fost nevoite să o apere.

"Am fost sceptică privind aplicaţia la început, am urmărit campaniile precedente împotriva mutilării genitale, dar nimic nu se întâmpla. Aplicaţia noastră le dă fetelor un mod de a contacta centrele de ajutor, secţiile de poliţie. Este o posibilitate care va conta", a spus una dintre ele, PurityAchieng.

"Când am făcut aplicaţia aveam 16-17 ani şi eram într-o şcoală de fete. Acolo a venit un bărbat şi a cerut ca aplicaţia să fie oprită. Pentru că eu încercam să le conving pe fete să-şi instaleze aplicaţia a cerut să vorbească cu mine", povesteşte una dintre colegele ei despre presiunea la care au fost supuse adolescentele. AGERPRES/(AS - editor: Mariana Ionescu, editor online: Gabriela Badea)