Noua lege propusă de partidul polonez de guvernământ Lege şi Justiţie (PiS), care cuprinde măsuri disciplinare împotriva magistraţilor ce se împotrivesc reformelor în justiţie, poate duce pe termen lung la ieşirea Poloniei din Uniunea Europeană, ca urmare a agravării confruntării dintre Bruxelles şi Varşovia pe tema statului de drept, susţine Curtea Supremă poloneză, potrivit AFP şi Reuters.

Această instituţie a publicat marţi o analiză de 40 de pagini, în care estimează în special că acest proiect de lege depus joia trecută de formaţiunea conservatoare PiS este o ''tentativă de a forţa judecătorii (...) să aplice toate reglementările votate de majoritatea aflată la putere'', chiar dacă un tribunal le consideră a fi ''incompatibile cu norme legale superioare''.

Prin legislaţia propusă, formaţiunea PiS încearcă să introducă măsuri disciplinare pentru acţiuni cum ar fi contestarea legalităţii numirilor în sistemul de justiţie. Sancţiunile pot merge până la excluderea unui magistrat care contestă legalitatea numirii unui alt magistrat sau în cazul unor ''activităţi cu caracter politic'' ori care pot ''dăuna funcţionării sistemului de justiţie''.

Conform raţionamentului făcut de Curtea Supremă în analiza sa, este ''foarte probabil'' ca acest text, odată adoptat, să conducă la ''declanşarea de către instituţiile europene a unor proceduri de constatare a nerespectării de către Polonia a angajamentelor ce decurg din tratate şi, pe termen mai lung, la necesitatea părăsirii Uniunii Europene''.

Noul proiect de lege este propus la o săptămână după ce Curtea Supremă poloneză a estimat că noul Consiliu Naţional al Magistraturii (KRS), organismul ce recomandă preşedintelui numirea judecătorilor şi care a fost constituit în urma reformelor în justiţie criticate de Bruxelles şi de opoziţie, nu oferă garanţii de independenţă faţă de puterea politică. Hotărârea Curţii Supreme poloneze urmează unei decizii a Curţii de Justiţie a UE (CJUE), care în noiembrie a statuat că îi revine Curţii Supreme poloneze să se pronunţe în această chestiune.

Mai multe organizaţii ale magistraţilor, precum şi Fundaţia Helsinki pentru drepturile omului şi Comitetul de apărare a democraţiei (KOD, organizaţie a opoziţiei poloneze) au lansat un apel pentru desfăşurarea de proteste miercuri seară în faţa parlamentului de la Varşovia şi în faţa tribunalelor din circa 100 de oraşe poloneze.

Intrarea în vigoare a acestui text ar marca ''sfârşitul separaţiei puterilor şi revenirea la puterea unică pe care am cunoscut-o în epoca Poloniei comuniste'', consideră Danuta Przywara, preşedintele Fundaţiei Helsinki din Polonia.

Vasta reformă a sistemului judiciar polonez, demarată cu patru ani în urmă de formaţiunea conservatoare PiS, care în octombrie a câştigat din nou alegerile legislative, este considerată de Bruxelles şi de opoziţia poloneză o încercare de subordonare a justiţiei de către politic.

Comisia Europeană a lansat împotriva Poloniei mai multe proceduri de infringement pe această temă şi a activat de asemenea articolul 7 din Tratatul UE, care în etapa finală poate conduce la pierderea dreptului de vot în Consiliul UE, sancţiune ce necesită însă un vot unanim din partea tuturor celorlalte state membre ale UE, iar Ungaria a promis că se va opune.

În cazul legilor despre care apreciază că încalcă dreptul comunitar, Comisia Europeană se poate adresa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), cum a procedat ultima dată în octombrie cu privire la legea privind noul regim disciplinar al judecătorilor.AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Tudor Martalogu, editor online: Irina Giurgiu)