Lidera de facto a guvernului din Myanmar Aung San Suu Kyi a declarat miercuri, în faţa Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ), că Gambia a prezentat un ''tablou incomplet şi înşelător'' cu privire la situaţia minorităţii musulmane rohingya, informează AFP şi Reuters.

''Din păcate, Gambia i-a prezentat Curţii un tablou înşelător şi incomplet al situaţiei din statul Rakhine'' (nord-vestul Myanmarului), a spus Aung San Suu Kyi în cursul unei audieri la care este prezentă pentru a apăra Myanmarul, ţară acuzată de genocid contra comunităţii rohingya.

Laureata Premiului Nobel pentru Pace în 1991 a subliniat că ''intenţia de genocid'' nu poate fi ''singura ipoteză'' în situaţia comunităţii rohingya. ''Cu siguranţă în circumstanţele actuale intenţia de genocid nu poate fi singura ipoteză'', a spus ea, adăugând că mai multe expulzări în masă petrecute în anii '90 în timpul conflictelor din Balcani nu au fost considerate genociduri.

''Justiţia internaţională a rezistat tentaţiei de a folosi această clasificare juridică întrucât nu a existat intenţia specifică de a distruge un grup ţintit, în ansamblul său sau în parte'', a spus Aung San Suu Kyi în faţa judecătorilor.

Ea a explicat că problemele din statul Rakhine datează de secole şi a precizat că musulmanii nu sunt parte într-un conflict armat în Rakhine, subliniind că guvernul birman este angajat să respecte drepturile fundamentale ale tuturor grupurilor din regiunea respectivă. Aung San Suu Kyi a spus, totuşi, că nu poate fi exclusă posibilitatea ca armata să fi folosit forţa în mod disproporţionat în Rakhine şi a dat asigurări că autorii eventualelor crime de război comise vor fi aduşi în faţa justiţiei.

Stat majoritar budist, Myanmar, fosta Birmanie, a fost acuzat de genocid de către Gambia, care a fost mandatată la rândul ei de cele 57 de state membre ale Organizaţiei Cooperării Islamice (OCI). Acestea consideră că Myanmarul a încălcat Convenţia internaţională pentru prevenirea şi reprimarea crimei de genocid, adoptată în 1948.

Audierile în acest dosar considerat ultrasensibil au loc până joi la CIJ, principalul organism judiciar al ONU, creat în 1946 pentru reglementarea diferendelor între statele membre.

Începând din august 2017, peste 730.000 de rohingya s-au refugiat în Bangladesh din calea abuzurilor armatei birmane şi miliţiilor budiste, calificate de genocid de anchetatori ai ONU.

În deschiderea audierilor de marţi, ministrul justiţiei din Gambia, Abubacarr Tambadou, a subliniat că ţara sa "nu cere decât să i se solicite Myanmarului să pună capăt acestor masacre fără sens, acestor acte de barbarie şi brutalitate care şochează conştiinţa noastră colectivă, acestui genocid asupra propriului popor".

Autorităţile din Myanmar susţin că militarii nu au făcut decât să reacţioneze la atacuri ale rebelilor rohingya şi că nu a avut loc o epurare etnică sau un genocid.AGERPRES/(AS - autor: Tudor Martalogu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Simona Aruştei)