Lidera de facto a guvernului din Myanmar Aung San Suu Kyi a sosit marţi la Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) de la Haga pentru a-şi susţine ţara, acuzată de alte state de genocid împotriva comunităţii musulmane rohingya, transmit AFP şi Reuters.

Fost simbol al luptei pentru democraţie în Myanmar şi laureată a Premiului Nobel pentru Pace în 1991, Aung San Suu Kyi a intrat rapid în clădirea tribunalului, fără a discuta cu presa.

Stat majoritar budist, Myanmar, fosta Birmanie, a fost acuzată de genocid de către Gambia, care a fost mandatată la rândul ei de cele 57 de state membre ale Organizaţiei de cooperare islamică. Acestea consideră că Myanmar a încălcat Convenţia internaţională pentru prevenirea şi reprimarea crimei de genocid, adoptată în 1948.

Audierile în acest dosar considerat ultrasensibil au loc de marţi până joi la CIJ, principalul organ judiciar al ONU, creat în 1946 pentru reglementarea diferendelor între statele membre.

Începând din august 2017, circa 740.000 de rohingya s-au refugiat în Bangladesh din calea abuzurilor armatei birmane şi miliţiilor budiste, calificate de genocid de anchetatori ai Naţiunilor Unite.

În deschiderea audierilor de marţi, ministrul justiţiei din Gambia, Abubacarr Tambadou, a subliniat că ţara sa "nu cere decât să i se solicite Myanmarului să pună capăt acestor masacre fără sens, acestor acte de barbarie şi brutalitate care şochează conştiinţa noastră colectivă, acestui genocid asupra propriului popor".

Aceste acte "vizează distrugerea comunităţii rohingya ca grup, totală sau parţială, prin crime în masă, viol şi alte forme de violenţă sexuală", se arată în plângerea adresată de Gambia instanţei.

Autorităţile din Myanmar susţin că militarii nu au făcut decât să reacţioneze la atacuri ale rebelilor rohingya şi că nu a avut loc o epurare etnică sau un genocid.

Aung San Suu Kyi, până nu demult comparată cu Nelson Mandela sau Mahatma Gandhi, dar a cărei imagine a avut mult de suferit după ce a luat apărarea generalilor armatei birmane, urmează să prezinte miercuri apărarea ţării sale. O hotărâre de fond a CIJ în acest subiect ar putea veni abia peste câţiva ani. Până acum, instanţa ONU a stabilit într-un singur caz că a fost comis un genocid, în legătură cu masacrul din 1995 de la Srebrenica (Bosnia), soldat cu moartea a 8.000 de băieţi şi bărbaţi musulmani. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Toth, editor: Mariana Ionescu, editor online: Gabriela Badea)