Peronistul de centru-stânga Alberto Fernandez a fost învestit marţi preşedinte al Argentinei, ţară aflată în criză, cu o inflaţie galopantă şi rate în creştere ale şomajului şi sărăciei, transmite AFP.

Alberto Fernandez, un avocat în vârstă de 60 de ani, îi succede în funcţie liberalului Mauricio Macri, de la care a primit eşarfa prezidenţială, în mijlocul aclamaţiilor deputaţilor coaliţiei sale şi ale susţinătorilor din stradă.

În primul său discurs de şef al statului, el a promis să 'repună Argentina pe picioare' după mai bine de un an de recesiune, chemându-i pe argentinieni să construiască un 'nou contract social solidar' şi 'să depăşească zidul de ură şi de ranchiună' care divizează ţara.

Printre invitaţii săi la Casa Rosada, palatul prezidenţial, se află preşedintele cubanez Miguel Diaz-Canel, cel paraguayan Mario Abdo Benitez, uruguayenii Tabaré Vazquez (preşedinte la final de mandat) şi Luis Lacalle Pou (preşedinte ales). Preşedintele brazilian Jair Bolsonaro, absent de marcă, a decis în cele din urmă să-l trimită pe vicepreşedintele său Hamilton Mourao, cu reputaţia de moderat.

Alberto Fernandez, cunoscut pentru discreţia şi moderaţia sa, a fost şef de cabinet al ex-preşedinţilor Nestor Kirchner (2003-2007) şi Cristina Kirchner (2007-2015), în primul an de mandat al acesteia.

Fernandez a beneficiat de reunificarea opoziţiei peroniste pentru a împiedica realegerea lui Macri. Vicepreşedintele său va fi Cristina Kirchner, 66 de ani, care, conştientă de controversele pe care le provoacă, a preferat să-i cedeze întâietatea.

Fără un partid politic în spatele său şi după mai mulţi ani departe de politică, principala provocare pentru noul preşedinte va fi să conducă un guvern de coaliţie eterogen, apreciază analistul Enrique Zuleta.

În noul guvern, ce va fi învestit tot marţi, ministru de finanţe va fi Martin Guzman, 37 de ani, colaborator la Universitatea Columbia al laureatului Nobel pentru Economie Joseph Stiglitz. Postul este unul strategic într-o ţară care trebuie să ramburseze către Fondul Monetar Internaţional o datorie de 44 miliarde de dolari şi a cărei datorie publică totală se ridică la 315 miliarde de dolari.

Noul preşedinte îşi preia mandatul într-un context economic foarte dificil, cu o inflaţie prognozată de 55% în acest an, o rată a sărăciei de circa 40%, şomaj de 10,4% şi devalorizare cu aproape 40% a monedei naţionale.

Marţi, în discursul de învestitură, Fernandez a declarat că Argentina 'are voinţa' de a-şi plăti datoria externă, dar nu dispune de 'mijloacele de a o face'. El a cerut FMI să dezvolte o relaţie 'constructivă'.

FMI a acordat Argentinei în 2018 un împrumut pe 3 ani de 57 miliarde de dolari, dar preşedintele ales a decis să renunţe la ultima tranşă de 11 miliarde, pentru a relansa activitatea economică, în contextul în care Fondul prognozează o contractare a acesteia cu 3,1% în acest an.AGERPRES/(AS - autor: Irina Cristea, editor: Florin Ştefan, editor online: Anda Badea)