Organizaţia 'Reporteri Fără Frontiere' (RSF) şi familia Daphnei Caruana Galizia, jurnalistă malteză asasinată în 2017, au anunţat că au depus o plângere în Franţa pentru ''complicitate la asasinat'' şi ''corupţie'', un demers care vizează mai multe personalităţi malteze suspectate de implicare în acest caz, transmite miercuri AFP.

Plângerea, depusă marţi la ''Parchetul naţional financiar şi la procurorul Parisului pentru complicitate la asasinat şi corupţie activă şi pasivă'', potrivit unui comunicat al RSF, îi vizează în particular ''pe omul de afaceri Yorgen Fenech, pe Keith Schembri, şeful de cabinet al premierului maltez, şi pe ministrul turismului Konrad Mizzi, care a demisionat recent''.

RSF şi familia jurnalistei ucise afirmă că bănuiesc că veniturile generate de aceste active ar fi putut servi la coruperea şefului de cabinet şi a ministrului maltez, în scopul obţinerii unei poziţii avantajoase pe piaţă, subiect pe care Daphne Caruana Galizia îl ancheta în perioada asasinării sale.

Autorii acestei plângeri susţin că investiţiile franceze ale omului de afaceri au putut servi la plătirea ''autorilor atentatului cu maşină-capcană soldat cu moartea jurnalistei, la 16 octombrie 2017''.

Daphne Caruana Galizia a fost ucisă la 16 octombrie 2017 cu ajutorul unei încărcături explozive plasate sub automobilul său în apropierea casei unde locuia, în satul maltez Bidnija. Trei bărbaţi - fraţii Alfred şi George Degiorgio şi Vince Muscat - au fost puşi sub acuzare pentru plasarea bombei, în faţa instanţei ei pledând nevinovat.

Pe blogul său, intitulat Running Commentary, Daphne Caruana Galizia a acuzat constant politicieni şi alţi oficiali maltezi de fapte de corupţie, fiind dată în judecată de câteva ori. Însuşi premierul maltez Joseph Muscat a devenit ţinta criticilor după ce jurnalista a scris că o firmă al cărei nume a apărut în scandalul Panama Papers, Egrant Inc., era deţinută de soţia premierului, Michelle Muscat. Aceasta ar fi primit bani de la una dintre fiicele preşedintelui azer Ilham Aliev, prin intermediul unei companii înfiinţate de Mossack Fonseca, firma de avocatură aflată în centrul scandalului Panama Papers.

O anchetă realizată de către circa o sută de publicaţii din întreaga lume în legătură cu 11,5 milioane de documente a dus la dezvăluirea, în aprilie 2016, a unor conturi în paradisuri fiscale aparţinând unui număr de 140 de responsabili politici sau personalităţi. Documentele, regrupate sub denumirea de Panama Papers, au provenit de la casa de avocatură Mossack Fonseca, cu sediul în Panama. Ele atestă că mai mult de 214.000 de entităţi offshore au fost implicate în operaţiuni financiare în peste 200 de ţări şi teritorii din întreaga lume.AGERPRES/(AS - autor: Tudor Martalogu, editor: Mihaela Toth, editor online: Irina Giurgiu)