Un tribunal estonian i-a ordonat guvernului de la Tallin să răspundă unei cereri de a efectua o anchetă suplimentară cu privire la naufragiul feribotului Estonia, care a avut loc cu 25 de ani în urmă în Marea Baltică şi a dus la moartea a 852 de persoane, informează vineri AFP.

Nava s-a scufundat pe timp de furtună, la 28 septembrie 1994, între Stockholm şi Tallin. Doar 137 dintre cei 989 de pasageri şi membri ai echipajului aflaţi la bord au supravieţuit catastrofei, care a curmat viaţa a 501 de suedezi şi 285 de estonieni.

Decizia tribunalului administrativ din Tallin, luată joi, se referă la o cerere înaintată în 2016 de supravieţuitorii şi apropiaţii victimelor, potrivit agenţiei de presă baltice BNS. Cererea a fost adresată premierului, însă doar Ministerul Justiţiei a dat un răspuns anul trecut, afirmând că acest caz nu ţine de competenţa sa. Un asemenea răspuns a fost considerat insuficient de tribunal.

Decizia de a declanşa sau nu o nouă anchetă aprofundată ţine de decizia întregului Consiliu de Miniştri.

Guvernul poate face apel împotriva verdictului până în 25 octombrie. Dacă nu o va face, el va avea 60 de zile începând de la intrarea în vigoare a deciziei tribunalului pentru a se pronunţa asupra cererii de anchetă.

În pofida apelurilor lansate de apropiaţii unor victime pentru ca epava să fie scoasă la suprafaţă şi recuperate rămăşiţele pământeşti, un acord între Estonia, Finlanda şi Suedia a desemnat-o drept "mormânt marin" şi a lăsat-o neatinsă.

O anchetă desfăşurată în 1997 de cele trei ţări a conchis că marea a inundat puntea pentru vehicule din cauza unei probleme la sistemul de blocare a etravei.

Constructorul navei a plătit 130 de milioane de euro despăgubiri supravieţuitorilor şi apropiaţilor victimelor.

Luna trecută, ei au cerut din nou, în timpul ceremoniilor prilejuite de 25 de ani de la tragedie, relansarea anchetei. Potrivit lor, ancheta iniţială nu a fost suficient de aprofundată şi concluziile ei conţineau contradicţii. Ei doresc de asemenea ca epava să fie ridicată la suprafaţă.

Între cei 137 de supravieţuitori s-a numărat şi politicianul suedez Kent Harstedt, devenit ulterior deputat, care a învinuit autorităţile pentru dezastru, denunţând totodată şi "teoriile conspiraţiei" care au proliferat după naufragiu. Harstedt şi o altă supravieţuitoare, Sara Hedrenius, au relatat cum s-au întâlnit întâmplător în timp ce nava se scufunda şi au reuşit să urce într-o barcă de salvare găurită, pe care au petrecut câteva ore înainte de a fi recuperaţi din apele reci ca gheaţa.AGERPRES/(AS - autor: Adriana Matcovschi, editor: Sorin Popescu, editor online: Ada Vîlceanu)