Confruntat cu o mobilizare populară fără precedent, guvernul libanez a adoptat luni o serie de reforme ambiţioase, blocate de mult timp, dar manifestanţii au continuat protestele împotriva unei clase politice pe care o acuză de dezinteres, informează AFP.

La încheierea unei reuniuni speciale a guvernului, premierul Saad Hariri a anunţat în faţa presei adoptarea de către coaliţia de guvernământ a unor "măsuri esenţiale şi necesare".

Hariri a promis, în special, un "buget pe 2020 fără impozite suplimentare pentru populaţie", o scădere cu 50% a salariilor preşedintelui şi a foştilor şefi de stat, a miniştrilor şi a deputaţilor, precum şi noi taxe pentru bănci.

Premierul libanez a anunţat, de asemenea, măsuri rapide de combatere a corupţiei. A declarat că susţine revendicarea protestatarilor, într-un elan inedit de unitate naţională, privind organizarea de alegeri legislative anticipate.

Măsurile executivului, transmise în direct prin difuzoare în centrul Beirutului, unde au avut loc manifestaţii antiguvernamentale de proporţii, nu au părut să îi convingă pe protestatarii. Ele au fost primite de zecile de mii de manifestanţi cu strigăte precum "revoluţie, revoluţie" sau "poporul vrea căderea regimului", principalele sloganuri ale mişcării populare de contestare.

Adresându-se mulţimii ieşite pe străzi în a cincea zi consecutivă de proteste, premierul a adoptat o poziţie reţinută."Aceste decizii nu au fost luate pentru a vă cere să încetaţi să manifestaţi sau de a vă exprima mânia". Şi a adăugat: "voi sunteţi cei care veţi decide să o faceţi, nimeni nu vă impune un termen".

"Voi sunteţi busola, voi aţi făcut Consiliul de miniştri să se mişte, mişcarea voastră este cea care a contribuit la decizii", i-a asigurat Hariri pe protestatari.

Mânia populară a izbucnit joi, după anunţul surpriză privind impunerea unei noi taxe asupra apelurilor efectuate prin aplicaţii de mesagerie pe internet de tipul WhatsApp. Măsura a fost anulată rapid, dar mişcarea de contestare publică a continuă să crească, mobilizarea atingând apogeul duminică, când sute de mii de manifestanţi au ieşit în stradă în întreaga ţară.

Premierul Saad Dans a prevăzut, de asemenea, adoptarea, într-un orizont de trei săptămâni, a unei prime serii de proiecte de infrastructură programate în cadrul Conferinţei de ajutor internaţional pentru Liban (CEDRE), organizată în aprilie 2018 la Paris. Atunci autorităţile libaneze s-au angajat să realizeze reforme structurale în schimbul acordării unui ajutor de 11 miliarde de dolari. În absenţa reformelor, fondurile promise încă nu au fost acordate.

Măsurile anunţate acoperă şi sfera socială prin adoptarea, până la sfârşitul anului, a unui nou regim de protecţie socială şi a unor măsuri de susţinere pentru familiile cele mai defavorizate. AGERPRES/(AS - autor: Raluca Anghel, editor online: Alexandru Cojocaru)