Cei doi politicieni belgieni mandataţi să exploreze posibilităţile de formare a unui guvern au predat ştafeta luni principalelor două formaţiuni, Partidul Socialist francofon (PS) şi Alianţa neoflamandă (N-VA, naţionaliştii flamanzi, dreapta), în contextul în care Belgia nu mai are un executiv cu puteri depline din decembrie 2018, relatează AFP.

Didier Reynders şi Johan Vande Lanotte, desemnaţi de regele Philippe după alegerile de la 26 mai pentru acest exerciţiu de diplomaţie, i-au remis luni suveranului 'raportul final' al misiunii lor, a comunicat Palatul regal.

Într-o conferinţă de presă, Reynders şi Vande Lanotte au explicat că au alcătuit o listă de teme prioritare (climă, buget, migraţie ş.a.) care, în opinia lor, ar permite 'o convergenţă' politică.

Ei le-au cerut apoi Partidului Socialist francofon (PS) şi Alianţei neoflamande (N-VA) 'să-şi asume responsabilităţile' şi să aplaneze puternicele divergenţe dintre ele pentru a lua în discuţie o viitoare coaliţie, probabil cu liberalii.

Cele două partide, care nu au guvernat niciodată împreună la nivel federal, sunt considerate 'fraţii inamici' ai politicii belgiene.

Ele se află într-o opoziţie puternică din 2004, când N-VA a ajuns la putere, devenind stâlpul coaliţiei de centru-dreapta conduse de liberalul francofon Charles Michel.

Naţionaliştii flamanzi au ieşit însă de la guvernare în decembrie 2018 pentru a-şi exprima opoziţia faţă de aderarea Belgiei la Pactul ONU privind migraţiile.

Coaliţia aflată la putere nu mai dispune de atunci de o majoritate în parlament, iar miniştrii federali nu mai gestionează decât problemele curente.

'Le revine acum celor două mari formaţiuni (...) să se arunce în apă, cu sau fără crocodil, vom vedea', a ironizat luni Didier Reynders, cu referire la ostilitatea dintre PS şi N-VA.

Regele Philippe ar urma să desemneze marţi câte o personalitate din fiecare partid pentru a conduce negocierile.

Potrivit cotidianului Le Soir, negociatorul-şef al N-VA ar putea fi fostul preşedinte ale regiunii flamande, Geert Bourgeois, considerat mai puţin divizant decât şeful partidului, Bart De Wever.

Cu un record de 541 de zile fără un executiv în exerciţiu în 2010-2011, Belgia are o reputaţie de ţară neguvernabilă.

Alegerile de la 26 mai, de la care s-au scurs mai mult de 130 de zile, au accentuat fragmentarea scenei politice, cu un avans al extremelor şi al ecologiştilor, ceea ce a complicat foarte mult desfăşurarea negocierilor. AGERPRES/(AS - autor: Irina Cristea, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Anda Badea)