Miniştrii din statele Uniunii Europene au adoptat luni o directivă care permite protejarea avertizorilor de integritate, ce vor putea anunţa opinia publică privind un scandal financiar, sanitar sau de mediu fără teamă de represalii, relatează AFP.

Rolul acestor "avertizori de integritate" (whistleblowers) este din nou în actualitate în SUA, unde un al doilea denunţător tocmai a furnizat informaţii privind afacerea ucraineană aflată la originea procedurii de destituire împotriva lui Donald Trump.

Reuniţi la Luxemburg, miniştrii justiţiei au aprobat, în cadrul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI), aceste noi reguli, care trebuie transpuse de statele membre în legislaţia lor naţională în termen de doi ani.

"Nimeni nu ar trebui să-şi rişte reputaţia sau locul de muncă pentru că a denunţat comportamente ilegale", a declarat ministrul finlandez al justiţiei, Anna-Maja Henriksson, a cărei ţară asigură preşedinţia Consiliului UE, citată într-un comunicat.

De la Panama Papers şi Cambridge Analytica, până la Luxleaks şi Dieselgate, o serie de scandaluri au fost dezvăluite de avertizori de integritate care au dorit să atragă atenţia asupra unui delict sau a unei ameninţări pentru interesul general.

Unele dintre aceste persoane au trebuit apoi să facă faţă unor presiuni sau chiar acţiuni în instanţă, precum Antoine Deltour, care a furnizat media internaţionale împreună cu un fost coleg documentele aflate la originea afacerii de optimizare fiscală numită apoi Luxleaks.

În prezent în UE avertizorii de integritate europeni sunt protejaţi într-un mod foarte inegal. Numai zece ţări, printre care Franţa, Italia, Maria Britanie sau Olanda oferă o protecţie juridică completă. La nivelul UE, ei nu erau protejaţi decât într-un număr limitat de domenii, în special în cel al serviciilor financiare.

De acum încolo protecţia lor acoperă un evantai larg de sectoare, în special în contracte publice, servicii financiare, spălare de bani, securitatea produselor şi a transporturilor, siguranţa nucleară, sănătatea publică, protecţia consumatorilor şi protecţia datelor.

Textul prevede obligaţia de a institui canale de semnalare eficiente în companiile de peste 50 de angajaţi sau în oraşele cu peste 10.000 de locuitori.

Avertizorii de integritate sunt "încurajaţi să utilizeze în primul rând canalele interne" ale organizaţiei lor, dar "nu îşi vor pierde protecţia de care beneficiază dacă decid să recurgă în primul rând la canale externe", precizează comunicatul.

Noile reguli obligă autorităţile şi companiile să reacţioneze la rapoartele avertizorilor de integritate şi să le investigheze într-un termen de trei luni şi prevede protecţia persoanelor care îi ajută pe lansatorii de alertă.

Potrivit unui studiu realizat în 2017 pentru Comisia Europeană, pierderea de beneficii potenţiale din cauza absenţei protecţiei avertizorilor de integritate s-ar situa între 5,8 şi 9,6 miliarde de euro pe an pentru întreaga UE numai în domeniul contractelor publice.

Parlamentul European a votat deja masiv la jumătatea lui aprilie pentru adoptarea acestui text care a făcut obiectul unui proiect de directivă al Comisiei în aprilie 2018.AGERPRES/(AS - autor: Florin Ştefan, editor: Adriana Matcovschi, editor online: Irina Giurgiu)

Sursa foto: www.consilium.europa.eu