Kosovo organizează duminică alegeri parlamentare, pentru a cincea oară în numai 12 ani, principala provocare a viitorului guvern de la Pristina fiind să reuşească să îşi ducă mandatul până la final, comentează dpa.

Cele mai mari trei partide - Liga Democrată din Kosovo (LDK), Partidul Democrat din Kosovo (PDK, al preşedintelui Hashim Thaci) şi Vetevendosje (Autodeterminare) - participă singure la alegeri, fără a face parte din coaliţii, şi au candidaţi proprii la funcţia de prim-ministru.

Celelalte partide reprezentând etnicii albanezi, ce sunt majoritari în Kosovo, sunt grupate în două coaliţii create în jurul Alianţei pentru viitorul Kosovo (AAK) şi al Noii Alianţe pentru Kosovo (AKR).

Partidele îşi dispută 100 dintre cele 120 de mandate parlamentare. Restul de 20 de locuri sunt rezervate comunităţilor etnice, printre care sârbii din Kosovo, care au zece mandate de deputat.

Viitorul guvern kosovar va trebui să fie construit pe baza unei coaliţii şi, la fel ca în trecut, sunt aşteptate negocieri dure cu parteneri politici ostili astfel încât executivul de la Pristina să dureze cât mai mult posibil.

Înaintea votului de duminică, practic toate marile partide ale etnicilor albanezi au respins orice eventuală coaliţie cu PDK.

În trecut, toate aceste partide, cu excepţia Vetevendosje, au făcut parte din coaliţii guvernamentale alături de PDK şi s-au simţit înşelate de Hashim Thaci la un moment dat.

''PDK a distrus toate punţile spre coopere atunci când au împins LDK în afara coaliţiei guvernamentale'' în 2017, a declarat purtătorul de cuvânt al LDK, Lutfi Haziri, fost ministru al culturii, pentru site-ul de ştiri zeri.info.

Vetevendosje a fost cel mai vocal critic al lui Thaci, deputaţii săi participând la proteste de stradă şi blocând de mai multe ori activitatea parlamentară după ce au aruncat grenade cu gaze lacrimogene în sala de plen a parlamentului de la Pristina.

Potrivit analiştilor politici locali, cel mai probabil scenariu este o coaliţie guvernamentală formată din LDK, Vetevendosje şi un al treilea partid.

Kosovo, populată majoritar de etnici albanezi, şi-a declarat independenţa faţă de Belgrad în februarie 2008, la aproape un deceniu după ce NATO a bombardat forţele sârbe pentru a opri uciderea şi expulzarea etnicilor albanezi din regiune în timpul războiului din 1998-1999.

Independenţa Kosovo este recunoscută de 116 ţări, inclusiv de 23 dintre cele 28 de state membre actuale ale Uniunii Europene. Spania, România, Grecia, Slovacia şi Ciprul nu recunosc declaraţia unilaterală de independenţă a provinciei Kosovo.AGERPRES/(AS - autor: Tudor Martalogu, editor online: Anda Badea)