Departamentul Justiţiei al SUA a anunţat joi inculparea lui Julian Assange, fondatorul WikiLeaks, pentru încă 17 capete de acuzare pentru încălcarea legii anti-spionaj, un anunţ care a declanşat imediat proteste din partea apărătorilor libertăţii presei, relatează AFP şi Xinhua.

Statele Unite îl acuză pe Assange că a pus în pericol surse prin dezvăluirea în 2010 de către WikiLeaks a unei cantităţi imense de documente militare şi diplomatice clasificate.

Australianul, în prezent în detenţie la Londra şi vizat de o procedură de extrădare în SUA, este acuzat de 'complot' împreună cu fostul analist militar Bradley (ulterior Chelsea) Manning, aflat la originea acestei scurgeri fără precedent de documente.

Julian Assange este suspectat că l-a 'ajutat' şi 'incitat' pe soldatul Manning 'să obţină informaţii confidenţiale, ştiind că acestea puteau fi folosite în detrimentul Statelor Unite şi în avantajul unei ţări străine', a afirmat Departamentul Justiţiei.

Actul de inculpare, emis de un tribunal districtual din Virginia, a fost prezentat într-o conferinţă de presă de oficiali din Departament la Washington.

Pentru fiecare din cele 17 capete de acuzare, australianul în vârstă de 47 de ani riscă o pedeapsă maximă de 10 ani de detenţie.

'E o nebunie. Este sfârşitul jurnalismului pe subiecte de securitate naţională şi al primului amendament' al Constituţiei, care garantează libertatea de exprimare, a reacţionat WikiLeaks pe Twitter.

 

This is madness. It is the end of national security journalism and the first amendment. https://t.co/wlhsmsenFw

— WikiLeaks (@wikileaks) May 23, 2019

Inculparea lui Assange 'constituie o ameninţare directă pentru libertatea presei şi jurnalismul de investigaţii', a subliniat Reporteri fără Frontiere (RSF), în timp ce organizaţia Freedom of the Press a vorbit despre 'un mare pericol pentru jurnalişti'.

'Departamentul ia în serios rolul jurnaliştilor în democraţia noastră, dar Julian Assange nu este jurnalist', a replicat într-o conferinţă de presă John Demers, responsabil pe probleme de securitate naţională în Departamentul Justiţiei. 'Niciun jurnalist responsabil nu ar publica cu bună ştiinţă numele unor surse confidenţiale din zone de război, ştiind că aceasta le-ar expune celui mai mare pericol', a justificat el.

Baza de date a WikiLeaks conţine aproximativ 90.000 de rapoarte privind războiul din Afganistan, 400.000 de rapoarte privind războiul din Irak, 800 de note despre prizonierii de la Guantanamo Bay şi 250.000 de telegrame ale Departamentului de Stat, potrivit presei americane, care citează surse din procuratură.

Julian Assange a fost arestat pe 11 aprilie la Londra după ce Quito i-a revocat azilul diplomatic graţie căruia fondatorul WikiLeaks a rămas timp de aproape şapte ani în ambasada ecuadoriană din capitala Marii Britanii. El s-a refugiat în 2012 la ambasada Ecuadorului de la Londra pentru a nu fi extrădat în Suedia, unde era acuzat de viol.

 

Foto: (c) Henry Nicholls / REUTERS

---

La scurt timp după anunţarea arestării sale, procuratura suedeză a solicitat emiterea unui mandat de arestare, în absenţă, împotriva lui Julian Assange, în ancheta ce fusese închisă în mai 2017 din lipsă de progrese.

La 1 mai, Assange a fost condamnat de tribunalul londonez din Southwark la 50 de săptămâni de închisoare pentru încălcarea termenilor eliberării condiţionate

SUA ceruseră extrădarea lui Assange, acuzându-l de conspiraţie în vederea accesului ilegal la informaţii păstrate în calculatoare guvernamentale, delict pasibil cu maximum cinci ani de închisoare, conform autorităţilor americane. Avocaţii australianului, care s-a opus extrădării, se temeau însă că, în cazul în care aceasta se va produce, Assange ar putea fi condamnat la 35 de ani de închisoare. AGERPRES/(AS - autor: Irina Cristea, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Adrian Dădârlat)

Afisari: 33