Numărul persoanelor care fac obiectul sancţiunilor alternative pedepsei cu închisoare şi plasate sub supravegherea serviciilor de probaţiune este în creştere în Europa, în paralel cu diminuarea populaţiei din penitenciare, relevă o anchetă a Consiliului Europei ale cărei concluzii au fost făcute publice marţi. România se numără între ţările cu cel mai mare număr de persoane aflate în evidenţa acestor servicii.

Potrivit anchetei anuale SPACE II a CoE, peste 1,8 milioane de persoane se află în prezent sub supravegherea serviciilor de probaţiune din Europa. Numărul lor exact era, la 31 ianuarie 2018, de 1.810.357 de persoane sub auspiciile celor 41 de servicii de probaţiune participante la anchetă, ceea ce înseamnă o rată globală de populaţie sub probaţiune de 169 de persoane la 100.000 de locuitori.

Ancheta conţine date privind persoanele executând diferite tipuri de pedepse alternative, cum sunt supravegherea electronică, munca neremunerată în folosul comunităţii, arestul la domiciliu, regimul deschis sau semideschis.

Analizând datele furnizate de cele 34 de servicii de probaţiune care au participat şi la studiul din 2018 şi la cel din 2016, realizatorii studiului au constatat o creştere a numărului de persoane aflate în probaţiune de la 1.540.578 la 1.723.653. În paralel, populaţia din penitenciarele din Europa a scăzut în 2018 la 102,5 deţinuţi la 100.000 de locuitori, conform statisticilor anuale recent publicate ale CoE (SPACE I), aminteşte comunicatul.

Ancheta mai constată între altele că măsurile neprivative de libertate continuă să fie rar utilizate ca alternativă la arestul preventiv, proporţia mediană a persoanelor plasate sub supravegherea unui serviciu de probaţiune în vederea procesului fiind de 3,3%.

Serviciile de probaţiune cu cel mai mare număr de persoane în evidenţă sunt cele din Turcia, cu 471 de persoane la 100.000 de locuitori, Belgia - 426, Marea Britanie (Scoţia) - 411, Lituania - 392, Rusia - 350, România - 343, Letonia - 333, Estonia - 331, Republica Moldova - 321, Marea Britanie (Anglia şi Ţara Galilor) - 317. Tot peste media europeană se situează Portugalia - 300, Franţa - 262, Olanda - 251, Republica Cehă - 248, Slovacia - 223 şi Malta - 217.

Nivelul ridicat al populaţiei sub probaţiune constatat în mai multe ţări ilustrează răspândirea rapidă a pedepselor alternative pe întregul continent, deşi cu diferenţe importante de la o ţară la alta. În majoritatea acestor ţări, rata înregistrată în acest sens o depăşeşte deja pe cea a populaţiei din închisori (numărul de deţinuţi la 100.000 de locuitori). Între ţările care fac excepţie de la această regulă figurează Serbia, Norvegia, Elveţia, Bulgaria, Spania (administraţia naţională), Azerbaidjan şi Rusia.

În acelaşi timp, sunt şi ţări unde rata populaţiei sub probaţiune şi a celei din închisori sunt amândouă deosebit de ridicate, aceasta fiind situaţia în Republica Cehă, Republica Moldova, Rusia şi Lituania, sau sunt amândouă scăzute, cum este cazul în Norvegia, Elveţia, Finlanda, Islanda şi Monaco.

Adunând numărul total al persoanelor din evidenţa serviciilor de probaţiune cu numărul total al deţinuţilor, rezultă că peste trei milioane de oameni se aflau sub supravegherea serviciilor penitenciare şi de probaţiune ale Europei, la 31 ianuarie anul trecut, relevă raportul CoE, care a mai constatat că ţările cu cel mai ridicat nivel de persoane în evidenţa serviciilor corecţionale sunt Rusia - 769 de persoane în probaţiune sau detenţie la 100.000 locuitori, Lituania - 627, Marea Britanie (Scoţia) - 548, Republica Moldova - 536, Letonia - 528, Estonia - 522, România - 461, Marea Britanie cu Anglia şi Ţara Galilor - 459, Republica Cehă - 456, Portugalia - 430, Slovacia 407, Franţa - 365 şi Azerbaidjan - 342.

Aceste ţări se situează totodată deasupra ratei mediane europene, care este de 318 de deţinuţi şi persoane sub supraveghere la 100.000 de locuitori.

Studiul a mai arătat că străinii reprezentau 7,1% din numărul total de persoane în evidenţa celor 22 de servicii de probaţiune care au furnizat acest tip de informaţii. În acelaşi timp, străinii reprezentau nu mai puţin de 24,7% dintre deţinuţii din administraţiile penitenciare din aceleaşi ţări, diferenţă care poate fi explicată prin mai mulţi factori, în special faptul că îndeplinirea condiţiilor cerute pentru punerea sub probaţiune este în general mai dificilă pentru un cetăţean străin decât pentru un cetăţean al ţării respective. Cei mai mulţi străini în probaţiune au fost înregistraţi în Monaco (68,8%), Elveţia (35,8%), Cipru (27,3%), Luxemburg (25,%), Austria (24,4%) şi Catalonia, în Spania (24,3%).

Totodată, în medie, circa 11% dintre persoanele în probaţiune sunt femei, care constituie 6% din populaţia din penitenciare, conform raportului SPACE I, mai indică SPACE II. Serviciile de probaţiune cu cea mai ridicată proporţie de femei în evidenţă sunt cele din Monaco, cu 18,8%, Republica Cehă - 15,8%, Austria - 14,5%, Slovacia - 14,4%, Marea Britanie (Scoţia) - 13,8%, Irlanda şi Danemarca - fiecare cu 13,5%. La polul opus, cele mai puţine femei sub probaţiune au reieşit a fi în Grecia - 3,4%, Cipru - 5,3%, Bulgaria - 5,4% şi Serbia - 6,2%.

De menţionat de asemenea că, dintre persoanele aflate sub supravegherea celor 23 de servicii de probaţiune care au furnizat informaţii privind tipul de infracţiuni comise de cei aflaţi în evidenţele lor, 26% au fost sancţionate pentru infracţiuni împotriva persoanei, 26% pentru infracţiuni împotriva proprietăţii, 16% pentru infracţiuni legate de droguri şi 16% pentru infracţiuni legate de traficul rutier. Cea mai mare proporţie de persoane aflate în probaţiune pentru infracţiuni contra persoanei a fost înregistrată în Scoţia (Marea Britanie) - 57%, urmată de Luxemburg - 46,4%, Finlanda - 40,7% şi Olanda - 39,9%. În Spania - 38,1%, Suedia - 32,3%, Letonia - 25,8%, Italia - 21,7% şi Grecia - 18% au fost înregistrate cele mai ridicate proporţii de persoane sub probaţiune pentru infracţiuni legate de droguri, iar în ce priveşte infracţiunile împotriva proprietăţii pe primele locuri se află Irlanda - 48,2%, Letonia - 36,3%, Croaţia - 36,2% şi Rusia - 34,5%. Proporţia persoanelor sub probaţiune pentru infracţiuni legate de codul rutier a reieşit a fi cea mai ridicată în Republica Moldova - 43,5%, România - 40,9%, Italia - 32,6% şi Belgia - 30%.

Raportul anual SPACE II face parte din ancheta SPACE realizată în fiecare an pentru Consiliul Europei de Universitatea din Lausanne, sub conducerea profesorului Marcelo Aebi, iar concluziile sale vor fi prezentate în cadrul Conferinţei directorilor de servicii penitenciare şi de probaţiune din Consiliul Europei, prevăzută să aibă loc la 21-22 mai la Ayia Napa, în Cipru.

Dintre cele 47 de state membre ale Consiliului Europei, la studiul SPACE II pentru 2018 nu au luat parte Albania, Marea Britanie (Irlanda de Nord), Georgia, Liechtenstein, Macedonia de Nord, Polonia, San Marino şi Ungaria, iar Bosnia-Herţegovina nu dispune de o agenţie pentru servicii de probaţiune şi nu a putut furniza date.

CoE îndeamnă de mai mulţi ani statele membre să recurgă cât mai frecvent posibil la sancţiuni şi măsuri alternative pedepselor cu închisoarea, întrucât aceste măsuri alternative pot contribui în mod eficace la inserţia delincvenţilor în societate, pot îmbunătăţi funcţionarea închisorilor şi preveni suprapopularea acestora.

În 2017, Comitetul de Miniştri al CoE şi-a actualizat recomandarea din 1992 privind regulile europene referitoare la sancţiuni şi măsuri alternative, prin care invită ţările membre să aplice astfel de sancţiuni într-un mod echilibrat şi corect, ţinând cont de infracţiunile comise şi profilul autorului infracţiunii, obiectivul fiind de a încuraja statele să le utilizeze ca alternativă la închisoare şi nu ca sancţiuni suplimentare. Numărul ridicat al persoanelor aflate sub probaţiune indică faptul că extinderea acestui domeniu al sistemului justiţiei penale a început deja în unele ţări.AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Toth, editor: Mariana Ionescu, editor online: Adrian Dădârlat)