#europarlamentare2019 Cine participă la marea vânătoare de posturi europene (Reuters)
Alegerile europarlamentare din 26 mai vor conduce la o schimbare a titularilor posturilor cheie din instituţiile Uniunii Europene, la două zile după acest scrutin liderii europeni urmând să se reunească pentru a discuta împărţirea acestor posturi şi a pregăti în acest scop negocierile cu noul Parlament European.
Orice acord privind aceste posturi trebuie să pună în balanţă interesele statelor şi ale marilor familii politice europene, notează agenţia Reuters într-o prezentare a atuurilor şi punctelor slabe ale principalilor politicieni angajaţi în negocierea posturilor europene.
Manfred Weber, 46 de ani, german, grupul PPE, europarlamentar. Este capul de listă al popularilor europeni şi candidatul acestora la şefia Comisiei Europene. Un rezultat bun al PPE l-ar putea ajuta, dar preşedintele francez Emmanuel Macron şi alţi lideri europeni nu consideră că viitorul preşedinte al executivului comunitar trebuie să fie obligatoriu unul dintre capii de listă ai familiilor politice europene. De asemenea, mulţi nu îi dau şanse din cauza lipsei de susţinere în rândul guvernelor naţionale.
Foto: (c) Darko Vojinovic / AP
Frans Timmermans, 58 de ani, olandez, grupul S&D, prim-vicepreşedinte al Comisiei Europene. Are susţinerea şi calităţile oratorice care-i lipsesc lui Weber, dar este tras în jos de slaba performanţă a socialiştilor la alegerile naţionale şi care se prefigurează a fi la fel la cele europene.
Foto: (c) Balazs Mohai / AP
Michel Barnier, 68 de ani, francez, europarlamentar, grupul PPE, negociator-şef al Comisiei Europene în dosarul Brexitului. Personalitate discretă, nu mai candidează la alegerile europene, dar caută în spatele scenei să capitalizeze respectul liderilor europeni pentru modul în care a condus negocierea Brexitului. Are multă energie pentru vârsta sa şi, fiind un conservator francez moderat, ar putea fi agreat deopotrivă de preşedintele liberal Emmanuel Macron şi de cancelarul conservator german Angela Merkel.
Foto: (c) Petros Karadjias / AP
Margrethe Vestager, 51 de ani, daneză, grupul ALDE, comisar european. Cap de listă al grupului liberal european ALDE, prestigiul ei a crescut după ce din poziţia de comisar european a cerut înăsprirea taxării marilor companii americane. Fiind femeie şi de orientare liberală, ea ar putea de asemenea să fie agreată de Macron, Merkel şi de mai mulţi premieri europeni liberali.
Foto: (c) Francisco Seco / AP
Kristalina Georgieva, 65 de ani, bulgăroaică, grupul PPE, directoare generală a Băncii Mondiale, fost comisar european. Este sprijinită discret de unele guverne est-europene pentru a deveni primul preşedinte al Comisiei Europene provenit dintr-o ţară fostă comunistă. Pe lângă avantajul de a fi femeie, ea şi-a construit reputaţia pe francheţea manifestată cât timp a gestionat bugetul UE până în anul 2016.
Foto: (c) LEGNAN KOULA / EPA
Christine Lagarde, 63 de ani, franţuzoaică, grupul PPE, director general al FMI şi fost ministru de finanţe. O altă personalitate oarecum discretă, dar cu şanse, este invocată de cei care cred că liderii europeni vor dori ca pentru prima dată o femeie să conducă UE. Ea a fost apreciată pentru ajutorul dat de FMI europenilor în timpul crizei din zona euro.
Foto: (c) Francois Mori / AP
Dalia Grybauskaite, 63 de ani, lituaniancă, grupul PPE, fost comisar european şi ministru de finanţe, îşi încheie ultimul mandat de preşedinte al ţării sale. Un deceniu la masa liderilor europeni i-a creat profilul unei posibile înlocuitoare a lui Donald Tusk la conducerea Consiliului European. Însă unii o consideră prea obtuză şi prea ostilă faţă de Rusia pentru a-i putea ghida pe liderii europeni către un consens.
Foto: (c) VALDA KALNINA / EPA
Mark Rutte, 52 de ani, olandez, grupul ALDE, prim-ministru din 2010. Este un alt veteran al summiturilor europene, dar nu este clar cât de mult ar dori un post la Bruxelles. Viziunea sa de susţinere puternică a liberalismului şi relaxării fiscale i-ar putea pune la încercare abilitatea de a construi consens în Consiliul European sau Comisia Europeană.
Foto: (c) OMER MESSINGER / EPA
Valdis Dombrovskis, 47 de ani, leton, vicepreşedinte pentru zona euro al Comisiei Europene, fost prim-ministru. A fost apreciat pentru rigoarea şi onestitatea cu care s-a ocupat de zona euro, dar este o personalitate ''low profile''.
Foto: (c) ROBERT GHEMENT / EPA
Guy Verhofstadt, 66 de ani, belgian, grupul ALDE, negociator al PE în dosarul Brexitului, fost prim-ministru. Un federalist european notoriu, el aspiră să devină preşedinte al Parlamentului European. La fel cum s-a întâmplat în actuala legislatură cu Martin Schulz şi Antonio Tajani, el ar putea împărţi cu altcineva mandatul, probabil cu Weber, fiecare câte doi ani şi jumătate.
Foto: (c) CLAUDIO GIOVANNINI / EPA
Andrej Plenkovic, 49 de ani, croat, grupul PPE, prim-ministru. Fost europarlamentar, potrivit unor diplomaţi el a curtat PPE şi de aliaţi din estul Europei pentru a fi susţinut să ocupe un post la Bruxelles.
Foto: (c) ANTONIO BAT / EPA
Josep Borrell, 72 de ani, spaniol, grupul S&D, ministru de externe şi fost preşedinte al PE. Rămas premier după alegerile de luna trecută, lucru rar în ultima vreme în rândul socialiştilor europeni, premierul Pedro Sanchez se vede încurajat să facă presiuni pentru ca politicieni spanioli să ocupe înalte posturi europene, astfel că, în pofida vârstei, este evocat numele acestui fost preşedinte al Parlamentului European.
Foto: (c) Alberto Morante / AP
Nadia Calvino, 50 de ani, spanioloaică, grupul S&D, ministru al economiei. Până anul trecut director general al departamentului pentru buget al Comisiei Europene, şi ea ar putea beneficia de pe urma campaniei premierului Sanchez.
Foto: (c) ARIS OIKONOMOU / EPA
Charles Michel, 43 de ani, belgian, grupul ALDE, prim-ministru. Ar putea părăsi conducerea guvernului după alegerile care se desfăşoară în ţara sa odată cu cele europene. Este văzut ca un posibil înlocuitor al lui Tusk la conducerea Consiliului European.
Foto: (c) Xinhua
Alexander Stubb, finlandez, 51 de ani, grupul PPE, vicepreşedinte al Băncii Europene de Investiţii, fost prim-ministru. Un eurofil poliglot, a pierdut în faţa lui Weber cursa pentru capul de listă al popularilor europeni, dar acest politician exersat în crearea de relaţii în culisele instituţiilor europene este un concurent etern.
Hella Thorning-Schmidt, 52 de ani, daneză, grupul S&D, şefă a ONG-ului ''Salvaţi copiii'', fost premier. Este un alt nume adesea vehiculat pentru un post la vârful instituţiilor europene, la fel ca alte femei ea beneficiind de avantajul ''gender'', dar rezultatele slabe aşteptate pentru socialiştii europeni îi diminuează şansele.
Angela Merkel, 64 de ani, germancă, grupul PPE, cancelar din 2005. Ea neagă orice ambiţie la un post european după încheierea ultimului său mandat în fruntea guvernului. Dar statura sa politică poate fi un sprijin pentru o Uniune Europeană slăbită de naţionalişti.
Foto: (c) OMER MESSINGER / EPA
Printre posturile europene aflate în discuţie se numără şi cel de preşedinte al Băncii Centrale Europene (BCE), post râvnit deopotrivă de Franţa şi Germania. Printre posibilii viitori ocupanţi ai acestuia sunt evocaţi germanul Jens Weidmann, francezul Francois Villeroi de Galhau, finlandezul Olli Rehn, danezul Klaas Knot, toţi actuali şefi ai băncilor centrale din ţările lor, precum şi finlandezul Erkki Liikanen, fost preşedinte de bancă centrală.AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Adrian Dădârlat)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
UE adoptă oficial sancțiuni împotriva coloniștilor extremiști israelieni și a unor entități care îi susțin
Uniunea Europeană a confirmat joi că a adoptat sancțiuni împotriva coloniștilor extremiști israelieni, vinovați de violențe împotriva palestinienilor în Cisiordania, relatează AFP. Patru entități și trei indivizi au fost sancționați din cauza unor ''abuzuri grave și sistematice'' împotriva acestor palest
Netanyahu afirmă public că a dat ordin armatei israeliene să preia controlul asupra a 70% din Gaza
Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a declarat joi că a ordonat armatei să sfideze termenii armistițiului în vigoare din octombrie și să preia controlul a 70% din Fâșia Gaza, potrivit unei înregistrări difuzate de o televiziune israeliană, relatează AFP. ''În acest moment, ținem Hamas de gât. Noi c
Parlamentul Letoniei aprobă noul guvern după răsturnarea coaliției din cauza scandalului dronelor
Parlamentul de la Riga a aprobat joi cu 66 de voturi din 96 formarea unui nou guvern al Letoniei, condus de parlamentarul de centru-dreapta Andris Kulbergs, reprezentant al opoziției, informează Reuters. Coaliția de guvernământ precedentă a fost răsturnată de la putere de scandalul provocat de reacția controversată a executivului la incu
Franța: La 178 de ani după abolirea sclaviei, deputații abrogă legislația care a reglementat-o
Adunarea Națională franceză (camera inferioară a parlamentului) a aprobat joi în unanimitate abrogarea așa-zisului ''Code noir'' (Codul negru) și a tuturor textelor privind reglementarea sclaviei în coloniile franceze, care nu au fost niciodată abrogate oficial după 1848, transmite AFP. Proiectul de lege, care a fos
Israel își suspendă relațiile cu secretarul general al ONU (ambasador)
Ambasadorul israelian la ONU a anunțat joi suspendarea relațiilor cu secretarul general al ONU Antonio Guterres, denunțând astfel o decizie care nu a fost încă făcută publică de a înscrie Israelul pe ''lista neagră'' legată de violențele sexuale în timpul conflictelor, relatează AFP. ''Am termina
SUA și Iranul au ajuns la un acord care mai trebuie aprobat de Trump (presă)
Statele Unite și Iranul au ajuns la un acord, afirmă joi portalul de știri Axios, preluat de Reuters. Înțelegerea mai necesită aprobarea finală din partea președintelui american Donald Trump. Sursele Axios au precizat că este vorba de un memorandum convenit de negociatorii celor două părți pentru prelungirea cu 60 de zile
Israelul lovește la periferia Beirutului
Forțele armate israeliene au anunțat joi că au lovit un obiectiv de la periferia Beirutului, deși în Liban ar trebui să fie în vigoare un armistițiu, transmite dpa. Primele informații din partea libaneză au precizat că a fost lovită o clădire rezidențială din cartierul Choueifat de la marginea capitalei, însă nu s-au semnalat
Moscova îl convoacă pe ambasadorul Luxemburgului după repatrierea la Kiev a rămășițelor lui Andrii Melnik, un naționalist ucrainean
Ministerul rus de Externe l-a convocat joi pe ambasadorul Luxemburgului la Moscova, după transferul din Luxemburg și înhumarea, în apropiere de Kiev, a rămășițelor pământești ale naționalistului ucrainean Andrii Melnik, care a condus un grup ce a luptat împotriva sovieticilor și a colaborat cu Germania nazistă, transmite France Presse.
Suedia va vinde până la 20 de avioane de vânătoare Gripen Ucrainei și îi va dona alte 16
Suedia va vinde până la 20 de avioane de vânătoare Gripen E/F Ucrainei, finanțate din fonduri europene, și îi va dona alte 16 dintr-un model mai vechi, Gripen C/D, pentru a-și întări apărarea, a anunțat guvernul suedez, relatează AFP. Primele Gripen C/D ar urma să fie donate anul viitorul iar modelul cel mai recent ar u
Premierul ungar Magyar anunță un acord iminent la Bruxelles privind fondurile europene pentru Budapesta
Premierul ungar Peter Magyar a ajuns joi la Bruxelles pentru a negocia deblocarea fondurilor europene pentru țara sa; el a difuzat pe pagina sa de Facebook un mesaj video în care afirmă: ''Nu vreau să aduc ghinion, dar suntem foarte aproape de un acord'', transmite Reut
China face apel la vigilență împotriva remilitarizării Japoniei
Purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării din China a făcut apel joi la comunitatea internațională să îngrădească împreună neomilitarismul japonez, a consemnat Xinhua. Jiang Bin, purtător de cuvânt al Ministerului Apărării Naționale de la Beijing, a făcut aceste remarci în răspuns la o întrebare din part
Iran: Ghidul suprem afirmă că SUA și Israel încearcă ''să aducă țara în genunchi''
Ghidul suprem iranian Mojtaba Khamenei a declarat joi că SUA și Israel încearcă ''să aducă țara în genunchi'', după recentele înfruntări între aceste țări și Iran, cele mai grave de la intrarea în vigoare a armistițiului, pe 8 aprilie, relatează AFP. ''Planul orb al dușmanului, după războiu
Parlamentul Ucrainei ratifică acordul privind împrumutul european în valoare de 90 de miliarde de euro
Parlamentul Ucrainei (Rada Supremă) a ratificat joi acordul cu Uniunea Europeană prin care țara urmează să primească până la sfârșitul anului 2027 un împrumut de 90 de miliarde de euro, vital pentru a putea continua plata salariilor din sectorul public și a pensiilor, precum și pentru susținerea efortului de război, transmite EFE.
Rusia va construi în Kazahstan o centrală nucleară în valoare de 16,5 miliarde de dolari
Rusia și Kazahstanul au încheiat joi un acord pentru construcția primei centrale nucleare de pe teritoriul kazah; costul de 16,5 miliarde de dolari va fi finanțat parțial printr-un credit pentru export acordat de Moscova, transmite Reuters. Lucrările vor începe în 2027, iar prima unitate va fi dată în folosință în
Șefa diplomației UE: Trupele ruse trebuie să se retragă din Republica Moldova și Georgia (media)
Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas, a pledat - într-o declarație făcută înainte de reuniunea informală a miniștrilor de externe din UE - ca viitoarele negocieri cu Rusia în privința războiului din Ucraina să includă cerințe pentru retragerea trupelor ruse din Transnistria, regiunea separati