#europarlamentare2019 Cine participă la marea vânătoare de posturi europene (Reuters)
Alegerile europarlamentare din 26 mai vor conduce la o schimbare a titularilor posturilor cheie din instituţiile Uniunii Europene, la două zile după acest scrutin liderii europeni urmând să se reunească pentru a discuta împărţirea acestor posturi şi a pregăti în acest scop negocierile cu noul Parlament European.
Orice acord privind aceste posturi trebuie să pună în balanţă interesele statelor şi ale marilor familii politice europene, notează agenţia Reuters într-o prezentare a atuurilor şi punctelor slabe ale principalilor politicieni angajaţi în negocierea posturilor europene.
Manfred Weber, 46 de ani, german, grupul PPE, europarlamentar. Este capul de listă al popularilor europeni şi candidatul acestora la şefia Comisiei Europene. Un rezultat bun al PPE l-ar putea ajuta, dar preşedintele francez Emmanuel Macron şi alţi lideri europeni nu consideră că viitorul preşedinte al executivului comunitar trebuie să fie obligatoriu unul dintre capii de listă ai familiilor politice europene. De asemenea, mulţi nu îi dau şanse din cauza lipsei de susţinere în rândul guvernelor naţionale.
Foto: (c) Darko Vojinovic / AP
Frans Timmermans, 58 de ani, olandez, grupul S&D, prim-vicepreşedinte al Comisiei Europene. Are susţinerea şi calităţile oratorice care-i lipsesc lui Weber, dar este tras în jos de slaba performanţă a socialiştilor la alegerile naţionale şi care se prefigurează a fi la fel la cele europene.
Foto: (c) Balazs Mohai / AP
Michel Barnier, 68 de ani, francez, europarlamentar, grupul PPE, negociator-şef al Comisiei Europene în dosarul Brexitului. Personalitate discretă, nu mai candidează la alegerile europene, dar caută în spatele scenei să capitalizeze respectul liderilor europeni pentru modul în care a condus negocierea Brexitului. Are multă energie pentru vârsta sa şi, fiind un conservator francez moderat, ar putea fi agreat deopotrivă de preşedintele liberal Emmanuel Macron şi de cancelarul conservator german Angela Merkel.
Foto: (c) Petros Karadjias / AP
Margrethe Vestager, 51 de ani, daneză, grupul ALDE, comisar european. Cap de listă al grupului liberal european ALDE, prestigiul ei a crescut după ce din poziţia de comisar european a cerut înăsprirea taxării marilor companii americane. Fiind femeie şi de orientare liberală, ea ar putea de asemenea să fie agreată de Macron, Merkel şi de mai mulţi premieri europeni liberali.
Foto: (c) Francisco Seco / AP
Kristalina Georgieva, 65 de ani, bulgăroaică, grupul PPE, directoare generală a Băncii Mondiale, fost comisar european. Este sprijinită discret de unele guverne est-europene pentru a deveni primul preşedinte al Comisiei Europene provenit dintr-o ţară fostă comunistă. Pe lângă avantajul de a fi femeie, ea şi-a construit reputaţia pe francheţea manifestată cât timp a gestionat bugetul UE până în anul 2016.
Foto: (c) LEGNAN KOULA / EPA
Christine Lagarde, 63 de ani, franţuzoaică, grupul PPE, director general al FMI şi fost ministru de finanţe. O altă personalitate oarecum discretă, dar cu şanse, este invocată de cei care cred că liderii europeni vor dori ca pentru prima dată o femeie să conducă UE. Ea a fost apreciată pentru ajutorul dat de FMI europenilor în timpul crizei din zona euro.
Foto: (c) Francois Mori / AP
Dalia Grybauskaite, 63 de ani, lituaniancă, grupul PPE, fost comisar european şi ministru de finanţe, îşi încheie ultimul mandat de preşedinte al ţării sale. Un deceniu la masa liderilor europeni i-a creat profilul unei posibile înlocuitoare a lui Donald Tusk la conducerea Consiliului European. Însă unii o consideră prea obtuză şi prea ostilă faţă de Rusia pentru a-i putea ghida pe liderii europeni către un consens.
Foto: (c) VALDA KALNINA / EPA
Mark Rutte, 52 de ani, olandez, grupul ALDE, prim-ministru din 2010. Este un alt veteran al summiturilor europene, dar nu este clar cât de mult ar dori un post la Bruxelles. Viziunea sa de susţinere puternică a liberalismului şi relaxării fiscale i-ar putea pune la încercare abilitatea de a construi consens în Consiliul European sau Comisia Europeană.
Foto: (c) OMER MESSINGER / EPA
Valdis Dombrovskis, 47 de ani, leton, vicepreşedinte pentru zona euro al Comisiei Europene, fost prim-ministru. A fost apreciat pentru rigoarea şi onestitatea cu care s-a ocupat de zona euro, dar este o personalitate ''low profile''.
Foto: (c) ROBERT GHEMENT / EPA
Guy Verhofstadt, 66 de ani, belgian, grupul ALDE, negociator al PE în dosarul Brexitului, fost prim-ministru. Un federalist european notoriu, el aspiră să devină preşedinte al Parlamentului European. La fel cum s-a întâmplat în actuala legislatură cu Martin Schulz şi Antonio Tajani, el ar putea împărţi cu altcineva mandatul, probabil cu Weber, fiecare câte doi ani şi jumătate.
Foto: (c) CLAUDIO GIOVANNINI / EPA
Andrej Plenkovic, 49 de ani, croat, grupul PPE, prim-ministru. Fost europarlamentar, potrivit unor diplomaţi el a curtat PPE şi de aliaţi din estul Europei pentru a fi susţinut să ocupe un post la Bruxelles.
Foto: (c) ANTONIO BAT / EPA
Josep Borrell, 72 de ani, spaniol, grupul S&D, ministru de externe şi fost preşedinte al PE. Rămas premier după alegerile de luna trecută, lucru rar în ultima vreme în rândul socialiştilor europeni, premierul Pedro Sanchez se vede încurajat să facă presiuni pentru ca politicieni spanioli să ocupe înalte posturi europene, astfel că, în pofida vârstei, este evocat numele acestui fost preşedinte al Parlamentului European.
Foto: (c) Alberto Morante / AP
Nadia Calvino, 50 de ani, spanioloaică, grupul S&D, ministru al economiei. Până anul trecut director general al departamentului pentru buget al Comisiei Europene, şi ea ar putea beneficia de pe urma campaniei premierului Sanchez.
Foto: (c) ARIS OIKONOMOU / EPA
Charles Michel, 43 de ani, belgian, grupul ALDE, prim-ministru. Ar putea părăsi conducerea guvernului după alegerile care se desfăşoară în ţara sa odată cu cele europene. Este văzut ca un posibil înlocuitor al lui Tusk la conducerea Consiliului European.
Foto: (c) Xinhua
Alexander Stubb, finlandez, 51 de ani, grupul PPE, vicepreşedinte al Băncii Europene de Investiţii, fost prim-ministru. Un eurofil poliglot, a pierdut în faţa lui Weber cursa pentru capul de listă al popularilor europeni, dar acest politician exersat în crearea de relaţii în culisele instituţiilor europene este un concurent etern.
Hella Thorning-Schmidt, 52 de ani, daneză, grupul S&D, şefă a ONG-ului ''Salvaţi copiii'', fost premier. Este un alt nume adesea vehiculat pentru un post la vârful instituţiilor europene, la fel ca alte femei ea beneficiind de avantajul ''gender'', dar rezultatele slabe aşteptate pentru socialiştii europeni îi diminuează şansele.
Angela Merkel, 64 de ani, germancă, grupul PPE, cancelar din 2005. Ea neagă orice ambiţie la un post european după încheierea ultimului său mandat în fruntea guvernului. Dar statura sa politică poate fi un sprijin pentru o Uniune Europeană slăbită de naţionalişti.
Foto: (c) OMER MESSINGER / EPA
Printre posturile europene aflate în discuţie se numără şi cel de preşedinte al Băncii Centrale Europene (BCE), post râvnit deopotrivă de Franţa şi Germania. Printre posibilii viitori ocupanţi ai acestuia sunt evocaţi germanul Jens Weidmann, francezul Francois Villeroi de Galhau, finlandezul Olli Rehn, danezul Klaas Knot, toţi actuali şefi ai băncilor centrale din ţările lor, precum şi finlandezul Erkki Liikanen, fost preşedinte de bancă centrală.AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Adrian Dădârlat)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Președintele sârb Vucic îi cere lui Putin gaze naturale la preț redus
Președintele sârb Aleksandar Vucic s-a întâlnit vineri cu Vladimir Putin și i-a cerut să continue livrarea de gaze la un preț redus către Belgrad, un aranjament despre care președintele rus a declarat că îl vor discuta 'cu siguranță', relatează AFP. Serbia negociază în prezent un nou acord multianual pentr
Merz, Starmer, Macron și Tusk cer Rusiei 'să accepte un armistițiu complet și necondiționat de 30 de zile'
Emmanuel Macron, Friedrich Merz, Keir Starmer și Donald Tusk vor merge sâmbătă la Kiev pentru a-și demonstra sprijinul 'de neclintit' pentru Ucraina și, urmând exemplul Statelor Unite, pentru a cere Rusiei un 'armistițiu complet și necondiționat de 30 de zile', potrivit unei declarații comune, citate de AFP. La o zi
Canada: Mark Carney va prezenta marți echipa sa ministerială
Premierul canadian Mark Carney va prezenta marți echipa sa ministerială după ce a câștigat alegerile parlamentare din 28 aprilie cu promisiunea de a face față amenințărilor președintelui american Donald Trump, notează AFP. Învestirea noului guvern este prevăzută la orele 10.30 (14.30 GMT) la Ottawa, &ic
#Ucraina: Macron cere un plan americano-european de încetare a focului și amenință cu 'sancțiuni masive'
Președintele francez Emmanuel Macron a declarat vineri că dorește să ajungă 'în următoarele ore și zile' la un plan comun americano-european de încetare a focului în Ucraina, pentru 30 de zile, cu 'sancțiuni economice masive' în caz de nerespectare, relatează AFP. 'Rușii trebuie să spună da. Nu trei
#Ucraina expulzează doi diplomați ungari, după o decizie similară a Budapestei și arestarea a doi agenți ai Ungariei
Ministerul ucrainean de Externe a anunțat vineri expulzarea a doi diplomați ungari, după ce Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a comunicat mai devreme că a descoperit o rețea de spionaj ungară și că a arestat doi presupuși spioni ai Budapestei, arestări în urma cărora Ungaria a răspuns prin expulzarea a doi diplomați ucraineni despre care afirmă că ar fi de fapt
Președintele brazilian Lula pledează la Kremlin pentru o întărire a 'parteneriatului strategic' cu Rusia
Președintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva a pledat vineri pentru o întărire a 'parteneriatului strategic' dintre țara sa și Rusia, unde a fost primit de omologul Vladimir Putin la Kremlin după ce a asistat la festivitățile de marcare a 80 de ani de la victoria aliată asupra Germaniei naziste, transmit AFP și Reuters. 'Vizita mea aici v
Polonia și Franța își consolidează relațiile în domeniul apărării pe fondul îndoielilor cu privire la sprijinul SUA
Franța și Polonia au semnat vineri la Nancy, în estul Franței, un tratat de consolidare a cooperării între cele două state în materie de apărare, energie nucleară și alte măsuri, într-un semn al întăririi alianțelor dintre națiunile europene pe fondul îngrijorărilor legate de angajamentul SUA față de securitatea Europei și al războiului du
Kremlinul vede un 'act de eroism' în venirea premierului slovac și a președintelui sârb la Moscova de Ziua Victoriei
Kremlinul a descris drept un 'act de eroism' decizia premierului slovac Robert Fico și a președintelui sârb Aleksandar Vucic de a participa vineri la Moscova la ceremoniile de marcare a 80 de ani de la înfrângerea Germaniei naziste, în pofida obstacolelor care au constat într-un avertisment din partea șefei diplomației UE, Kaja K
Cancelarul german Friedrich Merz nu consideră că #Ucraina va adera la NATO în viitorul apropiat
Noul cancelar german Friedrich Merz a declarat vineri, la Bruxelles, că nu are speranțe că Ucraina va adera la NATO în viitorul apropiat, relatează dpa. Șeful guvernului german se află în vizită la Bruxelles pentru prima dată de la preluarea mandatului în această săptămână, pentru discuții cu oficiali de cel mai înalt nivel ai Uni
#Ucraina găzduiește sâmbătă un summit cu liderii țărilor 'coaliției voluntarilor' ce i-ar putea oferi garanții de securitate
Ucraina va găzdui sâmbătă o reuniune a liderilor din țările așa-numitei 'coaliții a voluntarilor' dispuși să-i ofere garanții de securitate prin participarea la o forță de menținere a păcii în eventualitatea unui acord de pace cu Rusia, a anunțat vineri președintele ucrainean Volodimir Zelenski, transmite Reuters. 'Avem nevoie de aceast
Mark Rutte sprijină o încetare a focului de 30 de zile în #Ucraina:'mingea este în terenul Rusiei'
Secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Mark Rutte, și-a exprimat vineri sprijinul pentru propunerea președintelui american Donald Trump privind instituirea unui armistițiu de 30 de zile în războiul între Rusia și Ucraina, afirmând că 'mingea este în terenul Rusiei' pentru a o accepta, relatează EFE. Rutte, fost premier o
9 Mai: Putin și Trump s-au felicitat reciproc, prin consilieri, pentru 'sărbătoarea comună', potrivit Kremlinului
Președintele rus Vladimir Putin și omologul său american Donald Trump s-au felicitat reciproc, prin intermediul consilierilor lor, pentru cea de-a 80-a aniversare a victoriei Aliaților asupra Germaniei naziste în cel de-al Doilea Război Mondial, a indicat vineri Kremlinul, potrivit Reuters. 'Prin intermediul consilierilor lor, președintele rus și pre
Gaza: Israelul va fi implicat în asigurarea securității, nu în distribuirea de ajutoare, spune ambasadorul american
Nici Israelul, nici Hamas nu vor fi implicați în distribuirea de ajutoare în Fâșia Gaza, însă Israelul va lua parte la asigurarea securității, potrivit unui nou plan, a declarat vineri ambasadorul american în Israel, Mike Huckabee, în timp ce locuitorii enclavei se confruntă cu o criză umanitară tot mai gravă, transmite Reuters.
UE deblochează un miliard de euro pentru industria militară ucraineană, finanțat din activele rusești înghețate
Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a anunțat vineri, la Liov, în vestul Ucrainei, deblocarea sumei de un miliard de euro pentru industria de apărare ucraineană, finanțată din dobânzile generate de activele rusești înghețate în Uniunea Europeană, relatează AFP. 'Tocmai am deblocat un miliard de euro pentru industria de apărare u
Ungaria expulzează doi diplomați ucraineni, după ce #Ucraina a arestat două presupuși spioni ai Budapestei
Ungaria a anunțat vineri expulzarea a doi diplomați ucraineni, despre care afirmă că ar fi spioni sub acoperire, după ce mai devreme în aceeași zi Ucraina a anunțat arestarea în regiunea Transcarpatia a două persoane pe care le acuză de spionaj în favoarea Ungariei, relatează agențiile AFP și Reuters. 'Astăzi, am expulzat din Ungaria doi