Giganţii internetului şi lideri politici din mai multe ţări au semnat miercuri la Paris "Apelul de la Christchurch" prin care se angajează să lupte împotriva "conţinuturilor online teroriste sau extremiste violente". SUA nu au semnat acest text, relatează AFP.

"Apelul" a fost lansat de preşedintele francez Emmanuel Macron şi premierul neozeelandez Jacinda Ardern, la două luni după difuzarea în direct pe Facebook a atacurilor asupra unor moschei din Noua Zeelandă comise la 15 martie de un extremist australian de dreapta, soldate cu 51 de morţi.

Pentru prima dată, guverne şi companii de IT s-au angajat împreună să ia măsuri pentru a face internetul mai sigur, a subliniat Ardern într-un comunicat difuzat joi.

Platformele de internet, inclusiv Facebook cu filialele sale WhatsApp şi Instagram şi Google cu filiala sa YouTube, promit în comunicatul final al reuniunii de miercuri de la Paris să ia "măsuri speciale şi transparente pentru a preveni difuzarea de conţinuturi teroriste şi extremiste violente", măsuri ce ar putea cuprinde "retragerea imediată şi permanentă" a acestora, "pentru respectarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale".

În acelaşi timp, guvernele şi companiile semnatare vor "accelera cercetarea şi dezvoltarea" şi vor "elabora proceduri care să permită o reacţie rapidă, eficace şi coordonată la difuzarea de conţinuturi teroriste şi extremiste violente în urma unui eveniment terorist".

Pe lângă Franţa şi Noua Zeelandă, apelul a mai fost adoptat de Canada, Irlanda, Iordania, Norvegia, Marea Britanie, Senegal, Indonezia, Comisia Europeană, precum şi de Amazon, Facebook, Google, Microsoft, Qwant, Twitter, YouTube şi DailyMotion.

Alte ţări, între care Australia, Germania, India, Japonia, Olanda, Spania şi Suedia, şi-au exprimat de asemenea susţinerea faţă de Apelul de la Christchurch, a precizat preşedinţia franceză.

Aşa cum anunţaseră deja, SUA nu au semnat textul. "Cu toate că Statele Unite nu sunt în momentul de faţă în poziţia de a se alătura acestui angajament, vom continua să susţinem obiectivele generale reprezentate" de Apel, a indicat miercuri seara Casa Albă.

Apelul nu are niciun fel de forţă de constrângere, ceea ce, potrivit criticilor, l-ar putea face să rămână doar o ambiţie iluzorie. "Este o declaraţie de principiu. Nu pentru că Facebook sau Twitter ar fi reticente, ci pentru că retragerea în timp real a unui conţinut difuzat online în direct este practic imposibilă", a menţionat Marc Rees, redactor şef al site-ul francez Next INpact, specializat în noile tehnologii.

Totuşi, Apelul de la Christchurch deschide poarta către alte măsuri concertate pentru a răspunde unui spectru mai larg de conţinuturi online periculoase, măsuri ce urmează să fie discutate în detaliu la summitul G7 din august de la Biarritz, în sud-vestul Franţei.

Emmanuel Macron a menţionat miercuri că o a doua reuniune cum a fost cea de la Paris ar urma să reunească în septembrie mai multe guverne şi mai multe companii.

Franţa are în vedere o lege care să oblige reţelele sociale să retragă conţinuturile semnalate în 24 de ore, sub ameninţarea unei amenzi severe, şi vrea să promoveze o astfel de reglementare la nivel european. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Toth, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Irina Giurgiu)