Rata de participare la alegerile pentru Parlamentul European a scăzut gradual încă de la primul vot pan-european de acum patru decenii. Paradoxal, scăderea poate fi oprită doar printr-o provocare mai mare venită din partea partidelor eurosceptice, informează dpa.

Milioane de alegători din toată Europa sunt eligibili să aleagă un nou Parlament European în mai, dar la alegerile recente mai puţin de jumătate dintre ei şi-au exercitat acest drept.

În 1979, Comunitatea Economică Europeană - predecesoarea Uniunii Europene - a înregistrat o prezenţă la vot de 62%. Blocul era compus la acea vreme din nouă membri: Belgia, Marea Britanie, Danemarca, Franţa, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda şi Germania de Vest.

În urmă cu cinci ani, prezenţa la vot în Uniunea Europeană cu 28 de membri a fost de 43%, cea mai scăzută înregistrată vreodată. Şi nici în 2009 rata participării la vot nu fusese cu mult mai mare.

Printre explicaţiile oferite pentru această tendinţă se numără lipsa de informare a alegătorilor cu privire la legislaţia europeană, ceea ce înseamnă că interesul este mai scăzut decât pentru alegerile şi problemele naţionale.

În plus, numele candidaţilor nu sunt întotdeauna familiare alegătorilor. Un sondaj realizat în Germania cu doar o lună înaintea alegerilor pentru Parlamentul European sugera că doar unul din doi cetăţeni germani poate numi un candidat important al unui partid.

Începutul târziu al campaniei şi extinderea generală a blocului sunt alte explicaţii.

"Prezenţa la vot scăzută este, pe scurt, o consecinţă a sosirii de noi ţări care au în general o prezenţă la vot scăzută şi la alegerile naţionale şi la cele europene", a declarat Linda Berg, director al Centrului European de Cercetare (CERGU) de la Universitatea Gothenburg din Suedia.

În interiorul blocului cu 28 de membri, prezenţa la vot a variat foarte mult în 2014. Belgia a avut o prezenţă de 90%, iar Luxemburg de 85% - în orice caz, această rată de participare la vot nu reprezintă un motiv de entuziasm, ţinând cont de faptul că votul este obligatoriu în aceste state. La polul opus se găsesc, printre altele, Ungaria (29%), Polonia (24%), Republica Cehă (18%) şi Slovacia (13%). Toate aceste ţări menţionate au aderat la UE în 2004. Suedia a constatat o creştere a prezenţei la vot la ultimele trei alegeri europene, nerespectând trendul general.

Cu o lună înaintea alegerilor, câţiva potenţiali votanţi au declarat pe principala arteră din Stockholm, Drottninggatan, că stăteau să se gândească nu atât pe cine să voteze, ci dacă să voteze.

"Mă gândesc să votez, dar nu m-am hotărât chiar să o fac", a spus Mikael Hejdenberg, 21 de ani, student la ştiinţe politice, menţionând că simte că "votul din cadrul UE nu este la fel de important precum alegerile naţionale".

Prietenul său, Erik Larnmark, care lucrează în IT, a fost de acord, dar a subliniat că "există multă informaţie la îndemână despre diferitele partide din cursa electorală a UE".

Alţii au susţinut importanţa exercitării acestui drept democratic.

Mohammed Sedina, un bărbat născut în Mauritania care lucrează într-un magazin de suveniruri, a declarat că va merge "sigur" la vot. În calitate de cetăţean suedez din 2015, el simte că este "important ca Suedia să aibă o voce în UE" şi, prin extrapolare, şi la nivel global.

Sevda Samanci, o angajată a unui spital din Stockholm născută în Turcia, a spus că este aproape sigură că va merge la vot. Fiind posesoare de paşaport suedez, ea doreşte să susţină libera circulaţie în spaţiul Schengen.

O prezenţă la vot scăzută este oarecum un paradox, având în vedere faptul că puterea Parlamentului European a crescut de-a lungul anilor, a declarat Berg.

Pentru a încuraja votarea, Parlamentul a organizat o campanie în ideea de a-i face pe alegători să îşi exercite dreptul la vot. Pe lângă informaţiile postate pe site-uri de social media precum Twitter şi Facebook, se organizează întâlniri în diferite locuri pe teritoriul Europei.

Berg a adăugat că unele campanii similare sunt uneori făcute pentru a mări prezenţa la vot la alegerile naţionale, dar rămâne de văzut dacă această mişcare "proactivă" va avea o influenţă în ceea ce priveşte prezenţa la vot.

Un sondaj recent realizat de Consiliul European pentru Relaţii Străine (ECFR) şi YouGov a arătat că doar 43% dintre cei întrebaţi au spus că vor participa la alegerile din mai.

"Este o problemă importantă, deoarece are de a face cu legitimitatea Parlamentului European", a declarat Nathalie Brack, profesoară la Colegiul Europei.

O prezenţă la vot mai mică de 40% ar trimite un "semnal major" cum că eforturile pentru creşterea interesului pentru alegeri au eşuat, a adăugat ea.

Ascensiunea partidelor populiste ar putea ajuta la creşterea interesului pentru alegeri, în opinia lui Brack şi a altor cercetători. "Ele mobilizează oamenii şi forţează şi celelalte partide să vorbească despre Europa în alegeri, în loc de problemele naţionale", a spus ea.

În Finlanda, europarlamentarul Jussi Halla-aho, liderul partidului eurosceptic Adevăraţii Finlandezi, care a ieşit pe locul doi la alegerile generale de luna trecută, a declarat recent că "a nu vota la alegerile UE este la fel de prostesc ca a vota cu partide care cer o Uniune Europeană mai integrată". AGERPRES/ (AS-editor: Gabriela Ionescu, editor online: Irina Giurgiu)