60 DE MILIOANE DE EURO PENTRU MAREA NEAGRÃ. UN PAS IMPORTANT AL EUROPEI, DAR SECURITATEA ROMÂNIEI NU SE POATE OPRI LA SUPRAVEGHERE ȘI SALVARE

UMPMV-PPMP: România trebuie să transforme inițiativa Comisiei Europene într-un sistem integrat de intelligence, prevenție, descurajare și apărare, cu sprijinul direct al SUA și NATO. Șapte recomandări strategice adresate Președintelui României, CSAT și Guvernului.

Anunțul făcut la București, la 9 noiembrie 2026, de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, privind alocarea a 60 de milioane de euro pentru consolidarea securității Mării Negre reprezintă o decizie importantă pentru România și pentru întreaga regiune. Din această sumă, 50 de milioane de euro sunt destinate accelerării realizării hubului de securitate maritimă coordonat de România și Bulgaria, iar 10 milioane de euro suplimentare sunt destinate autorităților române pentru operațiuni de căutare și salvare pe mare.

Uniunea Militarilor și Polițiștilor 'Mihai Viteazul' (UMPMV) și Partidul pentru Patrie, Militari și Polițiști (PPMP) salută această inițiativă europeană, care confirmă importanța strategică a României pentru securitatea flancului estic al Uniunii Europene și NATO. În același timp, considerăm că situația de securitate din regiune impune o abordare mai amplă.

Europa face un pas necesar pentru securitatea Mării Negre. România trebuie să facă pasul următor: de la supravegherea amenințărilor la capacitatea de a le preveni și contracara. Marea Neagră a devenit un spațiu de confruntare strategică.Războiul declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei a transformat fundamental mediul de securitate regional. Atacurile cu drone, amenințările la adresa infrastructurii energetice, riscurile pentru navigație, operațiunile cibernetice și acțiunile de război hibrid demonstrează că securitatea Mării Negre nu mai poate fi analizată exclusiv din perspectivă navală. În declarația de la București, Ursula von der Leyen a subliniat necesitatea protejării libertății navigației, a consolidării supravegherii maritime și a combaterii manipulării informaționale. A evidențiat inclusiv posibilitatea utilizării capacităților europene de observare prin satelit Copernicus. Aceste instrumente sunt necesare, dar nu suficiente.

Supravegherea identifică pericolul

Intelligence-ul poate anticipa intenția adversarului. Capacitatea militară și instituțională permite prevenirea, descurajarea și, atunci când este necesar, neutralizarea amenințării. Un stat care descoperă pericolul doar în momentul producerii atacului se află deja într-o poziție defensivă dezavantajoasă.

Intelligence-ul, elementul decisiv al prevenției

România dispune de instituții cu experiență și competențe importante în domeniul securității naționale: servicii de informații, structuri militare, instituții de ordine publică și organisme specializate în securitate cibernetică. Provocarea strategică este integrarea eficientă a informațiilor și transformarea lor în decizii rapide, coordonate și fundamentate. În condițiile războiului modern, amenințările pot fi pregătite simultan în spațiul maritim, aerian, cibernetic și informațional. De aceea, considerăm că viitorul hub european trebuie conectat, în condițiile legii și ale acordurilor dintre parteneri, la mecanismele naționale și aliate de avertizare timpurie. Hubul european are o componentă civilă de cooperare și supraveghere. El nu reprezintă, prin simpla sa înființare, o structură militară de apărare și nici nu înlocuiește NATO. Principiul strategic este simplu: informația trebuie să ajungă înaintea amenințării, nu după producerea consecințelor.

Recomandări strategice pentru autoritățile române

Președintele României să supună CSAT o strategie operațională integrată pentru securitatea Mării Negre. Solicităm evaluarea coordonată a amenințărilor aeriene, maritime, cibernetice și hibride, precum și stabilirea responsabilităților instituționale, a capacităților necesare și a termenelor de implementare. Această strategie trebuie să conecteze proiectele europene cu planificarea națională de apărare și cu angajamentele României în NATO.

Consolidarea cooperării de intelligence și a avertizării timpurii

Propunem intensificarea schimbului de informații între instituțiile românești competente și partenerii din SUA, NATO și Uniunea Europeană. Prioritățile trebuie să includă identificarea pregătirii atacurilor cu drone, prevenirea sabotajului, protecția infrastructurii critice și detectarea operațiunilor hibride. Cooperarea trebuie să respecte atribuțiile legale ale instituțiilor, protecția informațiilor clasificate și mecanismele de control democratic. Ministerul Apărării Naționale - consolidarea capacității militare de prevenție, descurajare și apărare la Marea Neagră. Solicităm Ministerului Apărării Naționale să elaboreze și să prezinte CSAT, în coordonare cu Statul Major al Apărării, un plan operațional de consolidare a capacităților militare românești în regiunea Mării Negre.

Planul trebuie să urmărească cinci priorități:

- Accelerarea dotării Forțelor Navale Române cu nave moderne, sisteme de supraveghere maritimă, mijloace de luptă împotriva minelor și echipamente de protecție a infrastructurii strategice.

- Consolidarea apărării antiaeriene și antidronă, inclusiv prin sisteme integrate de detectare, identificare și neutralizare a amenințărilor, în condițiile legii.

- Creșterea interoperabilității dintre Forțele Navale, Forțele Aeriene, structurile de informații militare și forțele aliate NATO.

- Intensificarea exercițiilor comune cu Statele Unite, Bulgaria, Turcia și ceilalți aliați, pentru protejarea portului Constanța, a gurilor Dunării, a apelor teritoriale și a infrastructurii energetice offshore.

- Evaluarea împreună cu SUA și NATO a necesității dislocării unor capacități militare aliate suplimentare în România, pentru supraveghere, descurajare și reacție rapidă. Ministerul Apărării Naționale trebuie să transforme avertizarea timpurie în capacitate operațională de apărare. Intelligence-ul identifică amenințarea, dar numai forțele pregătite și dotate corespunzător pot asigura răspunsul militar necesar. Operaționalizarea accelerată a hubului de securitate maritimă România-Bulgaria. Cele 50 de milioane de euro anunțate trebuie să se concretizeze într-un sistem funcțional de cooperare, supraveghere și schimb de informații. Recomandăm integrarea datelor maritime, radar și satelitare, stabilirea procedurilor de alertare și dezvoltarea cooperării cu Turcia, cu respectarea particularităților juridice și strategice ale regiunii. România trebuie să urmărească un calendar clar, o arhitectură instituțională eficientă și rezultate verificabile. Protecția permanentă a portului Constanța, a gurilor Dunării, a navigației comerciale și a infrastructurii energetice. Aceste obiective sunt esențiale nu numai pentru economia României, ci și pentru securitatea energetică și comercială europeană. Propunem actualizarea evaluărilor de risc, consolidarea capacităților de detectare a amenințărilor și organizarea unor exerciții comune între autoritățile civile, militare și operatorii strategici. O atenție specială trebuie acordată infrastructurii offshore, instalațiilor portuare, rutelor comerciale și cablurilor submarine. Utilizarea eficientă a celor 10 milioane de euro pentru salvarea vieților omenești pe mare. Sprijinul european trebuie să contribuie la modernizarea mijloacelor de căutare și salvare, a comunicațiilor, a echipamentelor de intervenție și a pregătirii echipajelor. Recomandăm stabilirea unor indicatori măsurabili privind timpul de reacție, acoperirea operațională și cooperarea cu autoritățile maritime din statele vecine. Protejarea vieții marinarilor și a cetățenilor trebuie să rămână o obligație fundamentală a statului. Un mecanism național de implementare, finanțare și control strategic. Solicităm Guvernului să clarifice condițiile de utilizare a fondurilor europene, calendarul proiectelor, distribuirea responsabilităților și investițiile naționale complementare. Cele 50 de milioane de euro pentru hubul comun nu trebuie prezentate ca o sumă destinată exclusiv României, iar anunțarea finanțării nu trebuie confundată cu plata integrală a fondurilor. Propunem raportări periodice către instituțiile competente, evaluarea rezultatelor și corectarea rapidă a întârzierilor. În securitatea națională, finanțarea este un instrument. Rezultatul trebuie să fie capacitatea efectivă de protecție.

Concluzie: România trebuie să fie un furnizor de securitate, nu doar un beneficiar al solidarității europene

UMPMV și PPMP consideră că inițiativa anunțată de Ursula von der Leyen trebuie susținută și valorificată prin decizii naționale ferme. Uniunea Europeană poate contribui prin finanțare, supraveghere, coordonare și reziliență. NATO și Parteneriatul Strategic România-SUA rămân fundamentale pentru descurajarea și apărarea militară. Aceste dimensiuni trebuie să fie complementare. România nu trebuie să aștepte producerea unei tragedii pentru a descoperi vulnerabilitățile sistemului său de securitate. Nu este suficient să vedem pericolul. Trebuie să îl anticipăm. Nu este suficient să intervenim după atac. Trebuie să avem capacitatea de a-l preveni. Aceasta este diferența dintre o politică de securitate reactivă și o strategie națională matură. Securitatea României începe cu informația, se consolidează prin prevenție și se garantează prin capacitatea reală de apărare.

Dumnezeu - Patrie - Familie - Onoare

General (r) Gabriel Oprea
Președintele Uniunii Militarilor și Polițiștilor activi, în rezervă, în retragere și familiile lor 'Mihai Viteazul' (UMPMV)
Președintele Partidului Pentru Patrie, Militari, Polițiști (PPMP, fost UNPR)