Uniunea Europeană este blocată într-un cerc vicios al crizelor, iar pentru a ieşi din acesta are nevoie de o schimbare urgentă de direcţie după alegerile europarlamentare, scrie într-un articol publicat în Politico.eu premierul polonez Mateusz Morawiecki, care propune un plan în cinci puncte pentru blocul comunitar.

''Am traversat multe crize în trecut, dar situaţia în care ne regăsim astăzi este mult mai serioasă: Brexitul, valuri succesive de migraţie, terorism, încetinirea economiei, datoria publică în multe state membre - toate acestea au ridicat serioase îndoieli în rândul cetăţilor asupra viitorului proiectului european'', notează premierul polonez.

El critică în continuare faptul că în opinia sa răspunsul Bruxelles-ului la aceste crize a fost ''centralizarea puterii, lăsarea la o parte a democraţiei, transparenţei şi responsabilităţii şi dispreţul faţă de suveranitatea naţională''.

Prin urmare, dacă nu se acţionează, alegătorii europeni vor deveni tot mai dezamăgiţi, iar pentru a le reda speranţa UE ''trebuie să se reinveteze'', apreciază premierul polonez.

În prezentarea planului său, el argumentează că europenii au nevoie de o UE care să fie sensibilă faţă de problemele sociale, ambiţioasă şi inovativă, fermă faţă de monopoluri şi faţă de protecţionismul din interiorul blocului comunitar la care recurg unele state sub pretextul protejării forţei de muncă locale.

Ca politică de ansamblu, ''UE trebuie să revină la rădăcinile ei ca uniune de naţiuni puternice, egale şi libere'', subliniază Morawiecki.

Premierul polonez consideră că este nevoie de un nou model economic care să asigure o creştere dinamică într-o economie liberă de piaţă şi care să combată mai bine inegalităţile.

Concret, el propune elaborarea unui program ambiţios de dezvoltare a infrastructurilor care să stimuleze creşterea economică, un sistem de taxare echitabil, dar şi o politică fiscală contraciclică pentru a contracara actuala încetinire economică, programe ambiţioase de reducere a sărăciei şi eliminarea barierelor invizibile, în special pentru tineri şi companiile mici şi mijlocii. Morawiecki mai sugerează şi o strategie europeană în domeniul inovaţiei care să cuprindă o agendă pentru dezvoltarea inteligenţei artificiale şi pentru ca UE să devină lider în sectoarele industrial şi al tehnologiilor avansate, dar să fie de asemenea impozitaţi corect giganţii din sectorul digital, el insistând şi asupra inovaţiei în sectorul militar.

În contextul migraţiei şi ameninţărilor teroriste, Europa trebuie să arate că este sigură pentru cetăţenii ei, menţionează şeful guvernului de la Varşovia, care doreşte ''o politică raţională privind migraţia'' şi protejarea frontierelor naţionale de către statele membre.

Pe de altă parte, Morawiecki reafirmă opoziţia ţării sale faţă de de proiectul gazoductului Nord Stream 2, care creşte dependenţă energetică a UE faţă de Rusia.

Cât despre instituţiile europene, el remarcă faptul că tot mai mulţi alegători se îndoiesc de imparţialitatea acestora. ''Bruxelles-ul pare să trateze unele state europene mai bine decât pe altele, cu abordări ce privesc deficitele bugetare, ajutorul de stat sau reformele instituţionale care par să difere în funcţie de ţările implicate'', afirmă premierul polonez, cerând ca regulile să fie aplicate la fel pentru toate statele membre. ''Este inacceptabil ca autorităţile europene să critice instituţiile unor ţări pentru practici faţă de care în cazul altora nu au obiecţii'', subliniază el.

''Bruxelles-ul dă adesea dovadă de lipsă de înţelegere a situaţiei interne a ţărilor din Europa Centrală şi de Est'', mai remarcă şeful executivului polonez, care acuză instituţiile europene că nu acţionează ca un ''broker onest''.

''Răspunsul la această problemă este simplu: mai multă democraţie. Mai puţine decizii să fie luate de politicienii de la Bruxelles şi să se dea mai multă responsabilitate reprezentanţilor statelor membre aleşi în mod democratic'', apreciază premierul Morawiecki, sugerând o ''Uniune a Naţiunilor 2.0, care să adapteze la provocările actuale viziunea fondatorilor Europei - Robert Schuman, Jean Monnet, Charles de Gaulle, Alcide de Gasperi şi Konrad Adenauer''.

''Europa a fost fondată pe ideea că statele ei membre sunt egale în interiorul alianţei. Numai atunci când Europa va fi cu adevărat un grup de state egale şi care se respectă reciproc continentul va putea deveni o superputere'', conchide el.AGERPRES/(AS - editor: Sorin Popescu, editor online: Anda Badea)