Cetăţenii Uniunii Europene cu drept de vot îşi vor alege, în perioada 23-26 mai, reprezentanţii în Parlamentul European pentru următorii cinci ani. După sesiunea constitutivă de la Strasbourg, deputaţii europeni îşi vor desemna preşedintele, cei 14 vicepreşedinţi şi cinci chestori şi vor decide numărul şi componenţa comisiilor parlamentare.

În paralel, deputaţii europeni vor constitui grupuri politice, ce reunesc membri din diferite state ale Uniunii Europene în funcţie de afinităţile lor politice. Grupurile politice se vor putea forma, de asemenea, ulterior în cursul legislaturii parlamentare.

Majoritatea grupurilor din Parlamentul European sunt afiliate la un partid politic paneuropean, care propun candidaţi pentru postul de preşedinte al Comisiei Europene.

Pentru a obţine statutul oficial de grup politic, fiecare asemenea grup trebuie să fie compus din minimum 25 de eurodeputaţi aleşi în cel puţin un sfert dintre statele membre (ceea ce înseamnă, în prezent, cel puţin şapte ţări membre). Un eurodeputat nu poate aparţine decât unui singur grup politic. În momentul înfiinţării unui grup politic, preşedintele Parlamentului European trebuie să fie informat printr-o declaraţie în care se specifică numele grupului, membrii şi conducerea acestuia.

În mod normal, Parlamentul European nu evaluează afinităţile politice ale membrilor unui grup. Prin formarea unui grup, eurodeputaţii recunosc, prin definiţie, că au aceleaşi afinităţi politice. Parlamentul European trebuie să aprecieze dacă grupul a fost constituit în conformitate cu Regulamentul de procedură numai dacă înşişi membrii în cauză neagă că au aceleaşi afinităţi politice.

Grupurile politice pot angaja personal şi beneficiază de facilităţi administrative, finanţate din bugetul PE. Biroul Parlamentului European stabileşte norme privind gestionarea şi controlul acestor fonduri şi facilităţi. Fondurile puse la dispoziţia grupurilor sunt destinate nu numai să acopere cheltuielile administrative şi operaţionale ale personalului unui grup, ci şi costurile legate de activităţile politice şi de informare în relaţie cu activităţile politice ale Uniunii Europene. Bugetul nu poate fi utilizat pentru a finanţa niciun fel de campanii electorale de la nivel european, naţional, regional sau local, nici pentru finanţarea partidelor politice la nivel naţional şi european sau a organismelor subordonate acestora.

Niciodată în istoria Parlamentului European un grup politic nu a deţinut o majoritate absolută a membrilor. Aşadar, pentru a adopta legislaţia UE şi pentru a aproba bugetul comunitar, grupurile trebuie să formeze o majoritate viabilă prin intermediul negocierilor. Prin urmare, este esenţial ca grupurile să facă compromisuri, deşi gradul de influenţă al grupului este direct proporţional cu mărimea acestuia.

Disciplina de grup în cadrul Parlamentului European este mai puţin strictă decât în anumite parlamente naţionale. În unele cazuri, membrii aceluiaşi grup votează în mod diferit (în funcţie de criterii naţionale sau regionale). Totuşi, la fel ca în parlamentele naţionale, opiniile politice contradictorii cele mai frecvente reflectă orientarea stânga-dreapta.

În prezent, există opt grupuri politice în cadrul Parlamentului European.

Grupul Partidului Popular European (PPE) are 216 de membri şi preşedintele său este Manfred Weber. Din acest grup fac parte şi 13 eurodeputaţi români: Marian-Jean Marinescu (care este unul dintre vicepreşedinţii grupului), Daniel Buda, Cristian Buşoi, Ramona Mănescu, Sorin Moisă, Siegfried Mureşan, Cristian Dan Preda, Csaba Sogor, Theodor Stolojan, Mihai Ţurcanu, Traian Ungureanu, Adina Vălean şi Iuliu Winkler.

Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor (S&D) are 185 de membri, iar preşedintele său este Udo Bullmann. Grupul include şi 13 eurodeputaţi români: Victor Boştinaru (care este unul dintre vicepreşedinţii grupului), Andi Cristea, Damian Drăghici, Doru Frunzulică, Maria Grapini, Dan Nica, Ioan Mircea Paşcu, Emilian Pavel, Răzvan Popa, Daciana Sârbu, Claudiu Ciprian Tănăsescu, Claudia Ţapardel şi Gabriela Zoană.

Grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR) are 77 de membri, iar co-preşedinţii săi sunt Syed Kamall şi Ryszard Legutko. Din acest grup fac parte şi eurodeputaţii români Monica Macovei şi Laurenţiu Rebega.

Grupul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa (ALDE) are 69 de membri, iar preşedintele său este Guy Verhofstadt. Grupul include eurodeputaţii români Norica Nicolai (care este unul dintre vicepreşedinţii grupului), Mircea Diaconu şi Renate Weber.

Grupul Verzilor/Alianţa Liberă Europeană are 52 de membri, iar co-preşedinţii săi sunt Ska Keller şi Philippe Lamberts.

Grupul Confederal al Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordică (GUE/NGL) are 52 de membri, iar preşedinta sa este Gabriele Zimmer.

Grupul Europa Libertăţii şi a Democraţiei Directe (EFDD) are 42 de membri, iar preşedintele său este Nigel Farage.

Grupul Europa Naţiunilor şi a Libertăţii (ENF) are 36 de membri, iar co-preşedinţii săi sunt Nicholas Bay şi Marcel de Graaff.

Nu toţi deputaţii din Parlamentul European fac parte dintr-un grup. Cei care nu fac parte din niciun grup politic sunt cunoscuţi sub denumirea de deputaţi "neafiliaţi". Şi aceştia dispun de personal şi beneficiază de drepturi în temeiul normelor stabilite de Biroul PE. În prezent există 20 de eurodeputaţi neafiliaţi, printre care şi românul Cătălin Sorin Ivan.

Decizia cu privire la modul în care locurile sunt repartizate în hemiciclu între grupurile politice, eurodeputaţii neafiliaţi şi reprezentanţii instituţiilor Uniunii Europene este luată de către Conferinţa preşedinţilor (liderii grupurilor politice şi preşedintele Parlamentului European) la începutul fiecărei legislaturi.

În cursul ultimelor legislaturi ale Parlamentului European, grupurile politice au fost aşezate în hemiciclu ca felii ale unei diagrame circulare, liderii grupurilor aflându-se în primul rând, cu excepţia cazului în care un nou grup politic a fost constituit la jumătatea mandatului.AGERPRES/(AS - autor: Tudor Martalogu, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)