După opt ani de război, Al-Assad se consideră salvat, dar Siria este o ruină (comentariu AFP)

La opt ani de la începutul conflictului în Siria, preşedintele sirian Bashar al-Assad consideră că şi-a salvat puterea, dar regimul său - sub influenţă străină - se confruntă cu o ţară fărâmiţată şi devastată economic şi cu mari probleme de ordin umanitar, notează joi AFP într-un comentariu.
Peste 360.000 de morţi, distrugeri estimate la circa 400 miliarde de dolari, peste 13 milioane de persoane strămutate şi refugiate: provocarea este imensă pentru Damasc, în timp ce o treime din teritoriul ţării scapă în continuare controlului său.
Consecinţă a victoriilor regimului asupra rebelilor şi jihadiştilor în ultimele luni, situaţia economică catastrofală a surclasat totuşi temerile legate de securitate.
Lipsa unui loc de muncă, întreruperile de curent, absenţa gazului în locuinţe, marea majoritate a sirienilor trăiesc în prezent sub pragul sărăciei, potrivit ONU.
Luptele s-au redus semnificativ în intensitate şi 'califatul' grupării jihadiste Statul Islamic este pe punctul de a se prăbuşi, dar conflictul a devenit totuşi 'mai complex' din cauza prezenţei 'puternicilor actori străini care controlează zone întinse şi riscă să nu părăsească Siria prea curând', subliniază Nicolas Heras, cercetător la Center for New American Security.
În primul rând, Rusia şi Iranul - aliaţi constanţi ai Damascului, cărora le datorează în mare parte supravieţuirea sa - menţin o importantă prezenţă militară în Siria.
Peisajul actual este cel al 'divizării şi disperării', explică Joshua Landis, specialist în conflictul sirian. Peste o treime din ţară 'este ocupată de state străine care au constituit şi finanţat miliţiile locale', spune el.
Mai multe regiuni rămân în vizorul Damascului, inclusiv cele controlate de kurzi, susţinuţi până acum de Washington, în nordul şi nord-estul ţării.
Controlată de Hayat Tahrir al-Sham (HTS), grupare dominată de fosta ramură siriană a Al Qaida, provincia Idlib (nord-vest) este 'protejată' de un acord ruso-turc care împiedică o ofensivă a regimului Al-Assad.
Turcia menţine la rândul său puncte de control şi patrule în această regiune, precum şi o prezenţă în mai multe localităţi de frontieră.
La rândul său, Washingtonul a decis să menţină 200 de militari pe teritoriul sirian, după ce anunţase iniţial că intenţionează să-i retragă pe toţi cei 2.000 de soldaţi staţionaţi în Siria. Această schimbare de optică a fost percepută ca o dorinţă a SUA de a-şi păstra un punct de sprijin - şi o putere de influenţă, chiar minimă - în ţară.
În acest câmp de luptă geopolitică, interesele protagoniştilor se deosebesc puternic.
Ankara, ostilă proiectului de autonomie kurdă, 'doreşte să impună o 'Pax Ottomana ' în nordul şi estul Siriei', potrivit lui Nicolas Heras.
'Rusia vrea stabilizarea lui Al-Assad' pentru a-şi extinde influenţa în Orientul Mijlociu, în detrimentul Washingtonului în special, în timp ce Iranul încearcă să utilizeze teritoriul sirian în lupta sa dusă la distanţă împotriva Israelului, care şi-a intensificat în ultimele luni raidurile aeriene în Siria.
Un alt obstacol major pentru Damasc, 'războiul economic', evocat duminică de preşedintele sirian, în timp ce regimul nu este capabil la ora actuală să facă faţă efortului de reconstrucţie.
Războiul a provocat distrugeri masive la nivelul infrastructurii şi a pus pe butuci mai multe sectoare lucrative, între care cel al petrolului.
Regimul lui Bashar al-Assad 'are nevoie de apa şi grâul' din estul Siriei, în timp ce Washingtonul duce o 'politică de a-l priva de acest resurse' pentru a vedea 'colapsul' economiei, susţine Nicolas Heras.
Potrivit lui Joshua Landis, 'SUA impun Siriei unul dintre cele mai stricte regimuri de sancţiuni care vor agrava mizeria' socială.
În faţa provocării reconstrucţiei, puterile străine au ca principală ambiţie să rentabilizeze anii de sprijin militar care le-a costat scump.
Moscova şi Teheran au semnat deja acorduri bilaterale cu autorităţile siriene şi au încheiat contracte pe termen lung în diverse sectoare, inclusiv în domeniul energetic, construcţiei, agricultură şi petrol.
Din această perspectivă, preşedintele rus Vladimir Putin le-a cerut europenilor să contribuie financiar la procesul de reconstrucţie, în timp ce ţara sa face demersuri pe lângă organizaţii internaţionale şi monarhii bogate din Golf pentru a asigura fondurile necesare.
Acest apel nu a avut însă ecou în capitalele occidentale, care au susţinut revolta împotriva lui Bashar al-Assad, cel puţin în absenţa unei soluţionări politice echitabile.
Alte ţări, care, de asemenea, au cerut plecarea lui Bashar al-Assad manifestă pragmatism în faţa noii situaţii politico-militare. La sfârşitul anului 2018, Emiratele Arabe Unite şi Bahrein au decis să-şi redeschidă ambasadele la Damasc.
Dar deznodământul unei soluţii politice pare cu atât mai complex cu cât opoziţia nu a fost niciodată atât de dezarticulată, fragmentată şi subordonată din 2011. Aceasta depinde 'de acum în totalitate de actorii străini', spune Nicolas Heras. 'Flacăra revoluţiei siriene s-a stins. Aceasta în sine este o victorie pentru (Bashar) al-Assad', apreciază el. AGERPRES/(AS-autor: Lilia Traci; editor: Gabriela Ionescu, editor online: Adrian Dădârlat)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
VIDEO SUA: Presupusul atacator de la Muzeul Evreiesc din Washington, acuzat de crime
Bărbatul suspectat de uciderea a doi angajați ai ambasadei Israelului în apropierea Muzeului Evreiesc din Washington a fost acuzat de crime, potrivit documentelor instanței, relatează joi AFP. Elias Rodriguez, în vârstă de 30 de ani, a fost acuzat și de 'uciderea unor oficiali străini'.
Ucraina: G7 va 'crește presiunea' dacă Rusia refuză un armistițiu (comunicat)
Miniștrii de finanțe din G7 au declarat joi că vor să 'maximizeze presiunea' asupra Rusiei, în special prin intensificarea sancțiunilor, dacă Moscova nu acceptă un armistițiu în Ucraina, relatează AFP. Reuniți în vestul Canadei pentru o întâlnire de trei zile, miniștrii clubului economiilor avansate au adă
Israel: Netanyahu sfidează justiția și anunță alegerea sa pentru conducerea Shin Bet
Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a anunțat joi seara că l-a ales pe generalul de divizie David Zini drept viitorul șef al Agenției de securitate internă (Shin Bet), sfidând interdicția impusă cu o zi înainte de procuroarea generală a statului, relatează AFP. 'Premierul Netanyahu a anunțat în această seară deciz
Trump a vorbit joi cu Netanyahu despre Iran și atacul din apropierea Muzeului Evreiesc din Washington
Președintele american Donald Trump a discutat joi cu premierul israelian Benjamin Netanyahu despre Iran și atacul produs miercuri în apropiere de Muzeul Evreiesc din Washington, în care doi angajați ai ambasadei Israelului în SUA au fost împușcați mortal, a declarat purtătoarea sa de cuvânt, Karoline Leavitt, relatează AFP. Președ
#Ucraina/Rușii și ucrainenii fac schimb de liste pentru cel mai mare schimb de prizonieri de război
Rusia și Ucraina au făcut schimb de liste cu numele și datele a 1.000 de prizonieri de război din fiecare țară în vederea pregătirii celui mai mare schimb de prizonieri de la începutul războiului, au anunțat joi surse oficiale, citate de EFE și Reuters. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a confirmat joi pentr
Parlamentul olandez cere guvernului să participe la Budapesta la marșul LGBT interzis de Orban
Parlamentul Țărilor de Jos (Olanda) a aprobat joi cu majoritate o moțiune prin care cere guvernului să trimită miniștri să participe în iunie la Budapesta la 'Marșul Mândriei', interzis de premierul conservator Viktor Orban, și de asemenea să încurajeze alte guverne din țările UE să ia parte la acel marș, relatează agenția EFE.
Opt state membre UE cer măsuri suplimentare pentru a consolida pregătirea împotriva amenințărilor
Opt state membre al Uniunii Europene au cerut, joi, într-o declarație comună, măsuri suplimentare pentru a consolida pregătirea în fața amenințărilor militare, hibride, teroriste și infracționale, transmite EFE. Textul miniștrilor de interne, pregătire civilă și reziliență din Belgia, Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Luxemburg
Putin declară că armata rusă a început crearea unei zone de securitate în nordul Ucrainei
Președintele rus Vladimir Putin a declarat joi că armata rusă a început să creeze o zonă de securitate la frontiera cu Ucraina, care ar include teritorii ale regiunilor Sumî și Harkov din nordul Ucrainei, relatează agențiile de presă EFE și Unian. 'Am spus deja că a fost luată decizia de a crea o zonă de securitate necesară de-
NATO: Cancelarul german este de acord cu creșterea bugetului apărării, dar eșalonat
Cancelarul german Friedrich Merz s-a declarat joi de acord cu propunerea secretarului general al NATO, Mark Rutte, de creștere a bugetelor apărării de către statele membre ale Alianței, dar a insistat asupra unei creșteri treptate, cu atingerea obiectivului în anul 2032, relatează agențiile DPA și EFE. Președintele american Donald Trump
Primarul Odesei face apel la Trump să-și schimbe strategia: 'Nicio logică nu funcționează cu Putin!'
Primarul Odesei, Ghennadi Truhanov, a făcut joi apel la președintele american Donald Trump să-și revizuiască strategia de negociere cu Moscova, întrucât 'niciun argument logic nu funcționează cu (Vladimir) Putin', pledând pentru impunerea unor sancțiuni 'reale' pentru a pune presiune asupra acestuia, relatează EFE.
Danemarca: Vârsta de pensionare va ajunge la 70 de ani în 2040
Parlamentul danez a adoptat joi o lege care crește vârsta de pensionare la 70 de ani începând cu 2040, de la 67 de ani, cât este în prezent, relatează AFP. Optzeci și unu de parlamentari au votat pentru și 21 împotrivă, a anunțat parlamentul pe site-ul său. În Danemarca, de la reforma di
Discuție Macron-Xi: Macron cere condiții echitabile de acces pe piață, iar Xi apărarea împreună a regulilor comerțului internnațional
Președintele francez, Emmanuel Macron, i-a cerut joi omologului său chinez, Xi Jinping, într-un apel telefonic, 'condiții echitabile' de acces pe piețele respective pentru companiile celor două țări, aspect pe care l-a calificat ca fiind 'fundamental', în timp ce liderul chinez i-a cerut omologului său francez să 'apere împreună
Israelul acuză Europa de 'incitare antisemită' după uciderea a doi angajați ai ambasadei sale din SUA
Ministrul israelian de externe, Gideon Saar, a acuzat joi lideri europeni de 'incitare antisemită toxică' care a dat naștere la climatul ostil în care s-a produs uciderea a doi angajați ai ambasadei Israelului în SUA, relatează Reuters și dpa. Israelul s-a confruntat recent cu un val de critici din partea Europei, pe măsură
Moscova cere ca #Ucraina să aleagă un nou președinte pentru a putea semna memorandumul cu Rusia (responsabil diplomatic rus)
Poporul Ucrainei trebuie să aleagă un nou președinte în locul lui Volodimir Zelenski pentru ca Moscova să poată să semneze un memorandum cu Kievul privind viitoarea pace, a declarat joi directorul Departamentului Juridic al Ministerului rus de Externe, Maksim Musihin, citat de agenția oficială de presă TASS și publicația independentă The Moscow Times.
Kremlinul neagă un acord privind sediul următoarei runde de negocieri cu #Ucraina
Kremlinul a negat joi că există deja un acord cu privire la sediul următoarei runde de negocieri cu Ucraina, după ce în presa americană s-au scurs informații că acestea se vor desfășura la jumătatea lunii iunie, la Vatican, informează EFE. 'Deocamdată nu există niciun acord concret cu privire la următoarele întâlniri. Răm