Douăzeci şi cinci de personalităţi internaţionale, între care şi zece laureaţi ai Premiului Nobel, au lansat luni un apel solemn la liderii din întreaga lume să semneze "un pact privind informarea şi democraţia", relatează AFP.

Economiştii Amartya Sen şi Joseph Stiglitz, avocata Shirin Ebadi sau scriitorul Mario Vargas Llosa se adresează direct unui număr de peste 60 de şefi de stat şi de guvern, printre care preşedintele american Donald Trump şi preşedintele rus Vladimir Putin, care vor asista la Forumul pentru pace de la Paris, organizat între 11 şi 13 noiembrie pentru a marca centenarul Primului Război Mondial.

Reuniţi la iniţiativa organizaţiei Reporteri fără Frontiere (RSF) într-o comisie privind informarea şi democraţia, ei fac apel la lideri "să lanseze un proces politic" pentru ca într-un an să fie semnat un pact.

"Într-un moment istoric crucial", acest pact ar trebui "să stabilească garanţii democratice privind informarea şi libertatea de opinie", subliniază semnatarii apelului, printre care se mai regăsesc şi fostul preşedinte senegalez Abdou Diouf, avocatul chinez Teng Biao, avocata pakistaneză Nighat Dad, jurnalistul turc Can Dündar sau eseistul Francis Fukuyama.

Preşedintele francez Emmanuel Macron, care a primit în septembrie membri ai comisiei, şi-a exprimat intenţia de a-i "mobiliza" pe liderii internaţionali asupra acestui subiect.

Luni, această comisie a publicat o "Declaraţie internaţională privind informarea şi democraţia" care ar putea să servească drept bază de lucru pentru lideri.

Dreptul la o informare fiabilă, la respectarea vieţii private, la transparenţa puterilor: acest text de şase pagini enumeră garanţiile democratice necesare, conform semnatarilor, "într-un context de mondializare, de digitalizare şi de bulversare a spaţiului public".

Comisia propune de asemenea crearea "unui grup internaţional de experţi privind informarea şi democraţia", "pe modelul a ceea ce reprezintă IPCC pentru chestiunile climatice".

Comisia face apel de asemenea la marile companii ale internetului să "respecte principiile fundamentale". Ele trebuie "să garanteze pluralismul (...) şi să introducă mecanisme de promovare a informării fiabile".

"Libertăţile, concordia civilă şi pacea" sunt în prezent ameninţate "de controlul politic asupra mass-media (...), de dezinformarea masivă din mediul online, de fragilizarea economiei jurnalismului de calitate şi de atacurile şi violenţele asupra jurnaliştilor", subliniază cei 25 de semnatari ai apelului. AGERPRES/(AS - autor: Ionuţ Mareş, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)