Milioane de americani nu vor putea vota marţi, în cadrul unor alegeri cruciale la mijloc de mandat, din cauza unor reguli electorale stabilite în statul lor, care exclud de facto minorităţile de culoare, hispanice sau amerindiene, în detrimentul democraţilor, relatează luni AFP.

Astfel, în statul Florida, aproape şase milioane de americani nu au drept de vot deoarece sunt în închisoare, au fost eliberaţi condiţionat sau au fost condamnaţi în justiţie.

Suprareprezentaţi în sistemul penal, ''negrii americani în vârstă pentru a vota se confruntă cu un risc de patru ori mai mare de a fi privaţi de dreptul de vot faţă de restul populaţiei'', relevă organizaţia neguvernamentală Sentencing Project.

Regulile variază mult de la un stat la altul. Unele state, precum Maine sau New Hampshire, le permit deţinuţilor să voteze. Invers, în Kentucky, Iowa, Virginia şi Florida, orice condamnare, chiar şi pentru o infracţiune minoră, precum deţinerea de marijuana, antrenează retragerea pe viaţă a drepturilor cetăţeneşti.

În Florida, unde republicanul Donald Trump nu avea decât cu 112.000 de voturi mai mult faţă de rivala sa democrată Hillary Clinton la prezidenţialele din 2016, aproape 1,5 milioane de persoane sunt private de dreptul lor la vot din acest motiv.

În plus faţă de alegerea parlamentarilor şi a guvernatorilor lor, locuitorii din Florida vor trebui marţi să se pronunţe dacă doresc să li se dea persoanelor condamnate dreptul de a participa la alegeri (cu excepţia persoanelor care au comis crime deosebit de grave).

În SUA nu există carte naţională de identitate. Fiecare stat stabileşte documentele ce trebuie prezentate pentru identificarea unei persoane la secţia sa de votare.

Potrivit puternicei asociaţii de luptă pentru drepturi cetăţeneşti ACLU, mai multe state americane au impus reguli restrictive începând din 2010.

Dakota de Nord impune din 2016 prezentarea la biroul de vot de către o persoană a unui document pe care figurează o adresă de rezidenţă. Or, în acest stat trăiesc mii de amerindieni, în rezervaţii în zone rurale şi nu au nici măcar o cutie poştală.

Sufragiile lor i-ar putea lipsi senatoarei democrate Heidi Heitkamp, aleasă în 2012 cu doar 3.000 de voturi mai mult şi care se prezintă pentru realegerea sa.

Partizanii acestei reguli subliniază că Dakota de Nord nu obligă la înscrierea pe listele electorale şi că trebuie să lupte împotriva fraudei.

În Georgia, datele furnizate de către alegători în momentul înscrierii lor pe listele electorale sunt din 2017, comparate cu cele furnizate la cererea unui permis de conducere sau a unui număr de securitate socială. În caz de decalaj, chiar minor (de exemplu cratimă lipsă) autorităţile pot suspenda înscrierea.

Aproximativ 53.000 de cereri de înscriere sunt în prezent în aşteptare, dintre care 50% ale unor afroamericani, potrivit observatorului privind rasismul în SUA, Southern Poverty Law Center (SPLC).

Democrata Stacey Abrams, care speră să devină prima femeie de culoare în funcţia de guvernator în SUA, l-a acuzat pe opozantul său republican, Brian Kemp, că se foloseşte de poziţia sa de şef de operaţiuni electorale în Georgia pentru a-şi favoriza campania.

Kemp argumentează că alegătorii în suspensie vor putea vota dacă îşi clarifică situaţia prezentându-şi actele de identitate la secţiile de votare şi o acuză pe rivala sa că vrea să determine imigranţi clandestini să voteze.

Un tribunal a ordonat totuşi vineri ca statul să modifice regulile pentru 3.100 de alegători recent naturalizaţi care ar trebui să treacă pe la un grefier pentru corectarea erorilor.

Chiar dacă toţi aceşti alegători în suspensie vor putea în cele din urmă să voteze, Abrams se teme ca nu cumva dificultăţile să-i împingă la absenteism. AGERPRES/(AS - autor: Angela Sârbu, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)